Așa cum se știe, Nord Stream 2 va lega Rusia de Germania printr-un tub lung de 1230 kilometri și cu o capacitate de 55 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, amplasat sub Marea Baltică. Șantierul construcției gazoductului Nord Stream 2 este de mai mulți ani în centrul unei bătălii geopolitice și economice între Statele Unite și Germania, principalul promotor al proiectului, dar și între europeni, plus între Rusia și Ucraina. Gazoductul ocolește deci Ucraina, dar traseul lui mărește posibilitățile de livrări de gaze rusești către Europa, într-un moment în care producția proprie a Uniunii Europene se diminuează. Miercuri, 21 iulie 2021, s-a produs un surprinzător reviriment în poziția Washingtonului, fiind oficializat un compromis cu Berlinul.
Șantierul este aproape terminat
Reamintim că fostul președinte american Trump a lovit serios proiectul Nord Stream 2, votând în 2019 o lege ce impunea sancțiuni împotriva întreprinderilor implicate în construirea gazoductului. În urma presiunilor, multe societăți s-au retras din proiect, în special dintre cele de asigurare ce acopereau proiectul. Început în 2018, șantierul și-a întrerupt lucrările în decembrie 2019, când mai rămăseseră doar 150 km de completat tubul gazoductului. Lucrările s-au reluat după circa un an, finalizarea gazoductului urmând să aibă loc în luna august. Lucrările sunt conduse de societatea Nord Stream 2 AG, cu sediul în Elveția. Directorul general, germanul Matthias Warnig, a confirmat nu demult că finalizarea și darea în funcțiune a gazoductului vor avea loc la finele lunii august.
Soluția la care s-a ajuns
Joe Biden și-a anunțat încă în primele sale declaraţii prezidențiale ostilitatea față de Nord Stream 2, la fel ca predecesorii săi. Dintr-odată, însă, administrația americană a anunțat la sfârșitul lunii mai că renunţă la a mai sancționa gazoductul respectiv, înlăturând obstacolele din calea intrării lui în funcțiune. După mai multe săptămâni de intense negocieri, Statele Unite au anunțat miercuri realizarea unui acord cu guvernul german, document ce pune capăt disputei de până acum.
Gazoductul Nord Stream 2 este «un proiect prost», a declarat Victoria Nuland, Secretar de stat adjunct în Senatul american. Dar, a relevat ea, administrația americană a preferat să negocieze cu Germania unele «garanții» decât să se bată pentru ceva imposibil de evitat. «Veți vedea», a declarat dna Nuland, «un efort considerabil din partea americanilor și a germanilor pentru a garanta Ucrainei o ofertă energetică și surse de energie cu sume concrete în dolari la cheie». Deci, a adăugat dna Nuland, «avem în față o situație neplăcută, un proiect prost, dar trebuie să ajutăm Ucraina să se protejeze. Am avansat într-o manieră semnificativă în această direcție grație acordului realizat».
Concret, Germania s-a angajat să verse Ucrainei în jur de 175 milioane de dolari pentru a promova energii regenerabile. Va furniza, în plus, 70 milioane dolari pentru asigurarea securității energetice a Ucrainei. Berlinul s-a angajat de asemenea să ia măsuri punitive împotriva Rusiei dacă se va servi de energie în scopuri politice împotriva Ucrainei.
