Parlamentul European şi-a înăsprit regulile privind activităţile de lobby, la peste doi ani după scandalul Qatargate, care a fost urmat de una dintre cele mai mari investigaţii de corupţie care a afectat Uniunea Europeană, informează Agerpres.
Astfel, de la 1 mai, orice persoană care intră în clădirile Parlamentului European pentru a susţine interesele unor organisme externe este obligată să îşi activeze badge-ul şi să declare scopul vizitei. Planul vizează ţinerea unei evidenţe după cazul Qatargate, numit aşa după numele ţării care se bănuieşte că a oferit bani lichizi şi cadouri în schimbul unor favoruri.
„După Qatargate, credem că transparenţa este importantă“, a declarat pentru Politico eurodeputatul luxemburghez Marc Angel, unul din cei cinci chestori ai Parlamentului European. „În special atunci când este vorba despre reprezentanţi interesaţi, fie că provin din companii sau ONG-uri, este important să putem vedea cu cine se întâlnesc şi de ce vin în Parlamentul European”, a explicat el.
Lobby-ştii trebuie să declare dacă se întâlnesc cu un eurodeputat sau participă la întâlniri sau evenimente
Cu badge-urile oficiale, lobby-iştii puteau până acum intra în clădirile PE după bunul plac, dar acum ei vor trebui să le activeze la fiecare vizită, prin intermediul unui mic terminal cu cititoare de badge-uri la intrare.
Acest lucru presupune ca lobby-iştii să declare dacă se întâlnesc cu un eurodeputat sau asistent ori participă la o întâlnire parlamentară sau eveniment ce are loc în clădire, potrivit unui e-mail trimis în aprilie tuturor lobby-iştilor acreditaţi.
Scandalul Qatargate a izbucnit în decembrie 2022 odată cu reţinerea, la Bruxelles, a şase potenţiali „corupţi” şi confiscarea unor sume imense de bani cash găsite în special la domiciliul fostului eurodeputat italian Pier Antonio Panzeri şi la cel al Evei Kaili, la acea vreme vicepreşedintă a Parlamentului European.
Eva Kaili, Pier Antonio Panzeri şi fostul său asistent Francesco Giorgi (fost partener al Evei Kaili), precum şi doi foşti eurodeputaţi socialişti, belgianul Marc Tarabella şi italianul Andrea Cozzolino, au fost inculpaţi iniţial în acest dosar.
