Consiliul Investitorilor Străini (FIC) semnala cu îngrijorare, încă de acum 2-3 ani, că în viitorul apropiat piața muncii și sistemul educațional din România se vor confrunta cu probleme din ce în ce mai mari, deoarece multe companii vorbeau de atunci despre un deficit de forță de muncă calificată. Datele recente confirmă previziunile FIC și de aceea salutăm faptul că atât la nivelul opiniei publice, cât și al Guvernului și al Parlamentului problema a fost conștientizată și se caută soluții.
Acum însă, suntem preocupați de faptul că soluțiile propuse nu par a fi luate într-un mod coordonat, iar intervențiile legislative sau de politică publică pe piața muncii par să fie rezultate doar din concluziile unui dialog parțial, limitat la un număr redus de actori relevanți. O astfel de abordare, pe o piață a muncii care este deja tensionată din cauza deficitului pe care îl înregistrează, poate avea efecte contrare celor scontate.
În acest sens notăm că există trei direcții de acțiune ale politicilor publice ale căror efecte separate, dar și cumulate trebuie bine cântărite:
- Mai multe inițiative de modificare a cadrului legislativ privind relația dintre sindicate și patronate
- Măsuri menite să crească veniturile individuale – mărirea salariului minim și întreaga dinamică a salariilor din mediul privat și public, dar și a pensiilor
- Măsuri punctuale cu efect pe termen scurt și mediu menite să rezolve deficitul de forță de muncă
Proiectele de lege din Parlamentul României privind modificarea Legii dialogului social sunt rezultatul nemulțumirilor exprimate de sindicate și o încercare de întoarcere în timp a relațiilor dintre sindicate și angajatori într-o epocă percepută de ei ca fiind mai bună. Între timp, economia României s-a integrat în piața europeană și globală devenind mult mai sofisticată, condițiile de muncă s-au îmbunătățit, iar salariile au crescut consistent și constant. FIC consideră că nicio lege cu impact economic nu ar trebui adoptată fără consultarea principalilor actori, sindicate și angajatori, dar și al populației active, astfel încât dialogul social să fie un instrument real, respectat și adaptat la nevoile prezente și viitoare.
Nivelul de bunăstare al unei țări este reflexia nivelului de trai al populației și este legitim ca acest obiectiv să fie prioritatea oricărui executiv, având mereu ambiția de a reduce decalajele față de țările dezvoltate din UE. În acest sens FIC a elaborat o serie de propuneri care, dacă ar fi implementate, ar putea ajuta România să recupereze aceste decalaje (www.vaurma.ro).
Opinia membrilor FIC este că nivelul salariului minim nu trebuie decis în mod administrativ, ci trebuie să fie rezultatul negocierilor dintre sindicate și patronate, pe baza unor criterii obiective, stabilite în prealabil după un calendar previzibil. Trebuie să fim conștienți că salariul minim are ca efect secundar creșterea treptată a tuturor salariilor dintr-o economie inclusiv cele din sectorul public și această dinamică trebuie supravegheată cu atenție astfel încât să nu se materializeze doar în inflație. Pentru a contribui la această dezbatere am analizat argumentele Guvernului și împreună cu experții think-tank-ului CPAG și am creionat câteva considerații privind salariul minim care ar trebui avute în vedere. Documentul poate fi descărcat de aici.
Nu în ultimul rând, atât Guvernul cât și Parlamentul au luat în mod justificat o serie de măsuri punctuale menite să amelioreze pe termen scurt deficitul acut resimțit pe piața muncii din România. Aceste măsuri au în vedere fie activarea unor anumite categorii de persoane care nu sunt incluse în piața muncii, fie facilitarea accesului muncitorilor din afara Uniunii Europene sau atragerea înapoi în țară unei părți din diaspora românească.
Membrii FIC cred că este foarte important ca toate politicile ce privesc piața muncii să fie abordate într- un sistem unitar în cadrul unei strategii pe termen lung, să nu fie adoptate cu celeritate nejustificată și fără o consultare serioasă cu toți actori relevanți.
Companiile membre FIC care angajează aproximativ 200.000 de oameni și au o cifră de afaceri cumulată de 200 de miliarde RON își exprimă deplina disponibilitate de a purta un dialog privind piața forței de muncă din România.
