Consultările de joi de la Palatul Victoria cu reprezentanții confederațiilor sindicale asupra măsurilor guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar s-au încheiat cu un singur rezultat, acela că “mai discutăm mâine”.
Comunicatul Guvernului României certifică acest lucru: «Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi, la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanții confederațiilor sindicale asupra măsurilor guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar.
„România are nevoie atât de măsuri structurale pentru a crește credibilitatea pe piețele financiare și în rândul investitorilor, cât și de soluții care să corecteze nedreptățile și dezechilibrele, pentru a reconstrui încrederea cetățenilor noștri. Sindicatele și patronatele sunt partenerii noștri. Dialogul început astăzi va continua în mod constant. Mâine va avea loc Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, în cadrul căruia vom continua consultările”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
La consultările de astăzi de la Palatul Victoria, reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor au discutat despre măsurile pregătite de Guvern pentru reducerea cheltuielilor bugetare și creșterea veniturilor, precum și despre impactul social și economic al acestora.
Premierul Ilie Bolojan a precizat că propunerile reprezentanților sindicali vor fi analizate, iar în măsura în care va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale.
La întrevederea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, alături de prim-ministru, vicepremierul Marian Neacșu și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, iar din partea sindicatelor, președintele Confederației Naționale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăția, Leonard Bărăscu, președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Iacob Baciu, vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), Mircea Burlacu, și reprezentantul Confederației Sindicale Naționale Meridian, Marius Sepi».
Așadar avem certitudinea că vineri, la ora 12, are loc Consiliul Național Tripartit (Guvern, Patronate și Sindicate) unde planul guvernamental de reforme fiscale (https://mfinante.gov.ro/…/trans…/proiecte-acte-normative ) va fi discutat și, eventual, vor fi analizate propunerile partenerilor sociali. Analizând documentele aflate în dezbatere publică observăm că, în forma “finală”, se regăsește doar o modificare privitoare la stabilirea cotei TVA de 11% în Turism. De văzut cum rămâne cu taxarea sectorului bancar și foarte interesantă va fi reacția Confederațiilor Patronale în cadrul Consiliului Național Tripartit. Mai sunt și alte subiecte în suspensie și este greu de crezut că ne putem aștepta la minuni. Totul se rezumă la un Plan care să conducă la recâștigarea încrederii Comisiei Europene în reformele promovate la București.
Într-adevăr, problemele sunt grave și riscă să arunce economia României în haos. Un pericol real. Mai ales că se cunosc și cauzele. În acest caz, interesantă este analiza Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN: “Confederația Sindicală Națională MERIDIAN nu poate fi de acord cu măsurile de austeritate propuse de Guvernul României în forma actuală pentru că acestea afectează puternic drepturile salariaților prevăzute în legi și în contractele colective de muncă, au un impact limitat în rezolvarea cauzelor sistemice care ne-au condus și ne mențin într-o zonă de deficit excesiv, dar în același timp au potențial fără precedent de proliferare a nesupunerii civice și de periclitare a păcii sociale în societate.
Companiile multinaționale care operează pe teritoriul României trebuie să aibă o conduită responsabilă în afaceri conform standardelor OECD. De câteva decenii au acces la piață de desfacere, la resursele umane și la reursele naturale ale țării, dar impresia noastră este că nu au manifestat și o responsabilitate socială și fiscală în jurisdicția în care și-au realizat veniturile.
Un control recent al Curții de Conturi la ANAF a evidențiat recent că peste 47.000 de firme, înregistrate la 2.440 de adrese, au datorii totale de 30 de miliarde de lei.
O altă cauză a insuficienței resurselor financiare care să fie la dispoziția Guvernului este gestiunea deficitară a companiilor și regiilor de stat, în contextul politizării excesive a managementului acestor companii și a impunerii doar pe criterii politice și nu profesionale a unor directori sau membri ai consiliilor de administrație. Astfel, se reduce dramatic capacitatea operatorilor de stat de a genera venituri la bugetul țării.
Considerăm că pentru aceste deficiențe de ordin politic și managerial nu trebuie să sufere salariații.
Sunt numeroase probleme punctuale care ne-au fost semnalate de colegii din administrația de stat sau a companiilor și regiilor din sectorul agriculturii, silviculturii, transporturilor, sănătate, minerit, industria de apărare, gospodărirea apelor, probleme pentru care nu avem timpul necesar a le detalia aici, dar vă rugăm să ordonați miniștrilor de resort să-și îndeplinească în perioada următoare obligațiile ce le revin în materie de dialog social pentru colectarea și analizarea punctelor de vedere transmise de federațiile sindicale din diverse sectoare de activitate.”
P.S.: Dincolo de rezultatele dialogului de vineri în cadrul Consiliului Național Tripartit, de argumentele aduse de părțile implicate (Guvern, Patronate, Sindicate), lipsește ceva, și anume opinia Consiliului Fiscal. Nu de alta, dar Consiliul Fiscal din România reprezintă o transpunere instituțională și o adaptare a normelor fiscale europene în legislația autohtonă. Deși este o instituție relativ nouă pe plan european și național, Consiliul Fiscal are o misiune importantă în contextul românesc ( https://www.consiliulfiscal.ro/). Un paragraf important trebuie să dea de gândit decidenților de vineri:
„Temeiul legislației fiscale europene – întruchipată și de legislația românească (în special de Legea nr. 69/2010 republicată) – are origine și în lecțiile Marii Recesiuni. Țări cu vulnerabilități accentuate de politici fiscale pro-ciclice, deficite externe și creșterea îndatorării ce au fost alimentate de mișcarea neîngrădită a capitalurilor (specifică Pieței Unice) și de insuficiența mijloacelor macroprudențiale, au suferit corecții dureroase după 2009. Această realitate reclamă prudență și cumpătare în politicile economice, manifestate, în domeniul fiscal-bugetar, prin acumularea de spațiu fiscal. Chiar dacă legislația europeană va suferi simplificări și, poate, extinderi – printr-o „capacitate fiscală” europeană – România este bine să onoreze litera și, mai ales, spiritul exprimate de Legea Responsabilității Fiscale. Acest spirit implică transparență, predictibilitate și comprehensivitate în construcția și execuția bugetelor publice, un regim fiscal echitabil.”.
Cu siguranță, în Consiliul Național Tripartit, dar și în Consiliul Economic și Social, avizul Consiliului Fiscal, fie el și consultativ, ar trebui să fie obligatoriu.
