PNRR: soluție sau problemă?

Este PNRR o soluție pentru rezolvarea problemelor pe care le au economia și societatea românească sau poate deveni încă o problemă adăugată la cele pe care deja le avem?

Evident, suma importantă de euro pe care PNRR o alocă României poate fi o soluție nu doar pentru multe dintre problemele pe care țara le are din cauza întârzierii istorice a dezvoltării sale, ci și pentru saltul pe care trebuie să-l facă pe calea modernizării și compatibilizării cu standardele europene.

PNRR poate deveni însă și o nouă problemă pentru România, deoarece condițiile impuse în accesarea fondurilor pot genera situații în care va apărea obligativitatea sistării unor programe și chiar returnarea fondurilor obținute.

Pentru a înțelege mai bine ceea ce înseamnă pentru România PNRR, atât în sensul beneficiilor sale dar și al obligațiilor pe care le impune, se impun câteva lămuriri.

1 . Cum s-a negociat PNNR cu UE de către guvernul României.

Contrar declarațiilor triumfaliste ale președinției și ale guvernului, suma alocată României prin PNRR nu reprezintă un ”succes” al negocierii. Conform normelor și procedurilor europene, sumele alocate PNRR-urilor sunt rezultatul unor calcule precise bazate pe criterii de reprezentativitate și contributivitate ale țărilor membre .

Au existat și negocieri. Astfel, Italia și-a negociat suma prin suplimentarea ei argumentând documentat daunele importante avute prin efectele pandemiei. România nu numai că nu a negociat, ba, din contră, i s-a redus suma din cauza unor recalculări ale indicatorului PIB. Astfel, în loc de 30 miliarde euro, cât s-a hotărât inițial, s-au alocat doar 29,2 miliarde euro.

Spre deosebire de aproape toate țările membre, România a hotărât să atragă întreaga sumă reprezentând împrumuturi (14,2 miliarde de euro reprezentând granturi și 14,9 miliarde de euro – împrumuturi), în timp ce alte țări nu au atras deloc împrumuturi sau doar fracții din acestea. Atragerea integrală a împrumuturilor cere garanții de rambursare în sensul reducerii drastice a cheltuielilor bugetare, materializate și prin înghețarea creșterii salariilor și pensiilor sau creșterea acestora ”doar în condițiile unei creșteri economice sustenabile”.

2. Vizita doamnei Ursula von der Leyen reprezintă aprobarea finală a PNRR?

Această vizită a fost prezentată de către președinție și guvern ca o aprobare finală a PNRR și ca un succes deplin al guvernului în atragerea sumelor cuprinse în PNRR.

În realitate, semnarea nu este punctul final și nici garanția sosirii fondurilor. Pentru a fi definitiv aprobat, PNRR trebuie să treacă prin Ecofin (Consiliul Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), care este responsabil de politica UE în trei domenii principale: politica economică, chestiuni referitoare la impozitare și reglementarea serviciilor financiare. Consiliul ECOFIN este format din miniștrii economiei și finanțelor din toate statele membre şi poate cere corecții, explicații suplimentare sau chiar poate respinge unele proiecte ale PNRR-urilor analizate.

3. Cât de transparentă a fost activitatea de realizare a PNRR?

Din nou, spre deosebire de toate celelalte țări membre, guvernul a abordat o atitudine total lipsită de transparență în elaborarea PNRR. În timp ce majoritatea țărilor au prezentat schița programului în parlamentele naționale și chiar au constituit grupuri de experți academici pentru asigurarea unei expertize competente, guvernele Orban-Cîțu au refuzat prezentarea în Parlament și conlucrarea cu alte partide parlamentare pentru găsirea unui consens în interes general. PNRR a fost elaborat la nivelul guvernului sub conducerea domnului fost ministru Cristian Ghinea, cunoscut din guvernarea anterioară pentru incompetența sa relativ la procesul de atragere a fondurilor comunitare. Nici până în acest moment, conținutul detaliat al PNRR nu este public.

În mod firesc, secretomania și lipsa de transparență creează suspiciuni asupra unor posibile intenții de orientare a fondurilor spre satisfacerea unor interese de grup și de finanțare prin așa-numite ”programe de consultanță” a unor ONG-uri românești sau străine de orientare neo-marxistă, familie politică din care face parte și USR-PLUS. De asemenea, apar suspiciuni legate și de intenția de a aloca sume importante unor firme private, aflate și ele în aria de interes a USR-PLUS și UDMR.

Deși secretizate, unele elemente ale PNRR au devenit cunoscute, ceea ce a dovedit existența unor erori de concept care aduc daune importante economiei. De exemplu, incompetența crasă a conducerii Ministerului Agriculturii nu a făcut posibilă includerea în PNRR a programelor de irigații, esențiale pentru agricultura României. Alt exemplu este acela al angajamentului luat de către guvern de a elimina consumul de lemn menajer pentru încălzire pentru 5 milioane de gospodării până în 2023.

Evident, este o utopie ce demonstrează lipsa de realism și expertiză a celor care și-au luat un astfel de angajament. De reținut că în cazul nerealizării proiectului, banii trebuie returnați la UE.

4. Probleme ale traseului administrativ și instituțional al PNRR.

Cea mai mare parte a ajutorului, a împrumuturilor sau a granturilor va fi plătită prin intermediul fondului mecanismului de redresare și reziliență. În ceea ce privește condițiile de acordare a acestui ajutor, concluziile Consiliului European sunt clare:

Evaluarea pozitivă a cererilor de plată va fi condiționată de respectarea satisfăcătoare a obiectivelor intermediare și finale corespunzătoare.

Deci, ajutorul este condiționat de respectarea criteriilor: „obiectivele intermediare și finale”.

Prin urmare, provocarea constă în stabilirea acestor obiective. Acestea vor fi incluse în „planurile de redresare și reziliență” elaborate de statele membre. Dar acestea din urmă nu sunt libere în redactarea lor.

Acestea vor fi constrânse, în esență, de o serie de priorități stabilite de Consiliul European: „coerența cu recomandările specifice fiecărei țări”, „consolidarea potențialului de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială”, „contribuția efectivă la tranziția verde și digitală”. Pe formular, evaluarea planurilor va trebui să fie: „aprobată de Consiliu, hotărând cu majoritate calificată”.

Prin urmare, miniștrii afacerilor economice și finanțelor, reuniți în cadrul Consiliului, sunt cei care vor avea ultimul cuvânt.

Comisia este cea care evaluează opțiunile politicilor economice și bugetare naționale. Prin urmare, acestea din urmă nu mai sunt considerate opțiuni politice, ci date tehnice analizate în baza criteriilor economice. Atâta timp cât această analiză și rezultatele sale nu erau obligatorii pentru state, acestea apăreau ca sfaturi, pe care erau libere să nu le urmeze.

Mecanismul actual transformă sfaturile în obligații.

Prin corelarea acordării ajutorului din planul de redresare cu respectarea „semestrului european”, acesta din urmă devine obligatoriu pentru statele membre. Într-adevăr, nerespectarea recomandărilor specifice fiecărei țări poate duce de acum înainte la respingerea cererilor de plată a ajutoarelor acordate prin planul european de redresare.

Acest lucru le va reduce considerabil libertatea de a face diferite alegeri de politică economică. În plus, în ultimele luni, semestrul european s-a îmbogățit foarte mult.

Pe lângă „programele naționale de reformă” și „programele de stabilitate”, statele trebuie să adopte „planuri naționale privind energia și clima” și „planuri pentru o tranziție justă”. O astfel de multiplicare a planurilor și programelor transformă radical și definitiv acțiunea publică în gestiune tehnică prin obiective și rezultate.

Prin planul de redresare, Uniunea Europeană își finalizează transformarea într-o suprastructură de planificare administrativă.

5. Concluzii

a. Până la această dată, nu există nicio garanție privind aprobarea finală a PNRR. Este posibil ca de abia la 7 decembrie să aibă loc reuniunea ECOFIN care să discute PNRR-România. Pot apărea multe probleme de refacere, corectare sau chiar eliminare a unor proiecte. În acest caz, este nevoie de un alt termen pentru îndeplinirea observațiilor și hotărârilor ECOFIN.

b. Criza politică din România poate crea probleme grave aprobării PNRR. Discuțiile și negocierile vor cere prezența unui guvern beneficiind de toate atribuțiile executive legale.

c. Noile condiții ale politicii UE de finanțare prin MERR (Mecanismul European de Redresare și Reziliență) presupune un control permanent (semestrial) al îndeplinirii angajamentelor asumate. În caz de neîndeplinire, fondurile se returnează.

Apare pericolul ca România, în loc să ia bani, să returneze bani, eventual chiar cu penalizare.

d. Este evident că utilizarea cu succes de către România a PNRR cere un nou concept de management guvernamental, bazat pe responsabilitate și competență. Este necesară depolitizarea imediată a instituțiilor implicate în realizarea PNRR și readucerea pe funcții a specialiștilor, indiferent de implicarea lor politică. Se cere stabilitate politică și realizarea unei coordonări reale între politica monetară a BNR și cea fiscală a guvernului.

e. Clasa politică trebuie să înțeleagă importanța esențială a realizării cu succes a PNRR pentru dezvoltarea viitoare a țării. România poate face saltul spre modernizare sau, din contră, poate rămâne pe o perioadă istorică nedeterminată în zona de subdezvoltare a Uniunii Europene. Este un moment important pentru viitorul țării în care ambițiile politice dâmbovițene trebuie să lase loc unui consens politic pe principalele direcții de dezvoltare ale țării.