Premierul polonez Donald Tusk a apreciat marţi că „nu este în interesul” ţării sale ca ucraineanul reţinut pentru sabotajul asupra gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică să fie extrădat către Germania. Tusk consideră că nu atacarea acestor gazoducte prin care Rusia exporta gaz în Germania este problema, ci faptul că ele au fost construite.
Suspectul ucrainean, prezentat sub numele de Volodimir Z., a fost arestat la sfârşitul lunii septembrie în suburbiile capitalei poloneze Varşovia, întrucât autorităţile germane au emis un mandat de arestare pe numele său. O instanţă poloneză a decis luni ca el să rămână în arest preventiv încă 40 de zile, fiind astfel amânată decizia privind extrădarea sa, cerută de Germania, scrie Agerpres, preluând Reuters.
Acest scafandru profesionist „a făcut parte dintr-un grup de indivizi care au plasat dispozitive explozive pe conductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, în apropierea insulei (daneze) Bornholm, în septembrie 2022”, a precizat Parchetul federal german.
Tusk: „Nu este în interesul Poloniei”
Premierul liberal polonez Donald Tusk a declarat marţi la o conferinţă de presă că, în final, revine justiţiei să decidă asupra acestei extrădări, dar el şi-a reafirmat opoziţia faţă de existenţa gazoductelor Nord Stream, considerând că acestea au făcut Europa să fie prea dependentă de energia rusească.
„Problema Europei, problema Ucrainei, problema Lituaniei şi a Poloniei nu este că Nord Stream 2 a fost aruncat în aer, ci că a fost construit”, a susţinut Tusk. „Cu siguranţă nu este în interesul Poloniei (…) să fie predat acest cetăţean unei ţări străine”, a adăugat el.
Gazoductele Nord Stream, atacate sub apă
Pe 26 septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit şi care până atunci nu fusese folosit deloc.
Alte explozii, provocate în acelaşi timp şi în aceeaşi zonă, au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din 2011. După sabotaj, anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia şi Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două ţări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbaţi şi o femeie ca participanţi la sabotaj.
La jumătatea lunii septembrie, un judecător italian a dispus extrădarea către Germania a unui ucrainean arestat în Italia la sfârşitul lunii august şi suspectat de implicare în sabotaj. Deşi un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit – celelalte necesitând reparaţii complexe -, iar Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina şi noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti.
