Preţul petrolului a scăzut marţi cu aproximativ 4%, atingând noi minime ale ultimelor trei luni, după ce investitorii au devenit mai optimişti că SUA şi Iranul ar putea ajunge la un acord care să permită reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.
Cotaţia petrolului Brent a coborât cu 3,29 dolari, până la 79,88 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI s-a depreciat cu 3,82 dolari, ajungând la 76,93 dolari pe baril.
Este cea de-a doua zi consecutivă de scăderi puternice, după ce preşedintele Donald Trump a anunţat luni existenţa unui acord interimar destinat să pună capăt conflictului dintre Statele Unite, Israel şi Iran.
Potrivit informaţiilor disponibile, acordul ar prelungi cu încă 60 de zile armistiţiul fragil anunţat în aprilie şi ar permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută prin care trecea înainte de război aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol.
Totuşi, analiştii avertizează că impactul pozitiv asupra pieţei nu va fi imediat. Detaliile acordului nu au fost încă publicate, iar reluarea completă a transporturilor maritime şi a exporturilor energetice din Golf ar putea dura săptămâni.
Pe fondul perspectivei unei normalizări a fluxurilor de petrol, mai multe bănci de investiţii, inclusiv Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Citi, şi-au redus prognozele privind preţul petrolului.
Presiuni suplimentare asupra pieţei au venit din încetinirea economiei chineze. În luna mai, procesarea ţiţeiului în China a scăzut cu 9,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingând cel mai redus nivel din ultimii aproape patru ani.
Băncile centrale mențin dobânzi ridicate pentru a combate inflația
Investitorii urmăresc şi evoluţiile din războiul din Ucraina. O eventuală înţelegere între Rusia şi Ucraina ar putea conduce la relaxarea unor sancţiuni împotriva Moscovei şi la creşterea exporturilor ruseşti de petrol, ceea ce ar amplifica oferta globală.
În acelaşi timp, băncile centrale continuă să menţină dobânzi ridicate pentru a combate inflaţia. Rezerva Federală a SUA este aşteptată să păstreze ratele actuale ale dobânzilor până la sfârşitul anului, iar Banca Japoniei a majorat marţi dobânda la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani. Costurile mai ridicate de finanţare pot încetini activitatea economică şi, implicit, cererea de petrol.
Pe de altă parte, datele privind stocurile americane oferă un semnal diferit. Analiştii estimează că firmele energetice din SUA au retras aproximativ 4,5 milioane de barili de ţiţei din depozite în săptămâna încheiată la 12 iunie. Dacă estimarea se confirmă, ar fi a opta săptămână consecutivă de scădere a stocurilor, semn că cererea rămâne relativ solidă în cea mai mare economie a lumii.
