Proiectele mari de investiții în energie ar trebui încurajate de statul român


Barometrul Securității energetice . Ediția a III-a, iunie 2021

A treia ediție a Barometrului Securității Energetice a fost lansată marţi, 15 iunie 2021, în cadrul unui eveniment organizat la Clubul Diplomatic. Barometrul este structurat pe trei capitole (Cap. I: Percepții generale privind direcția în care merge România, Cap. al II-lea: Securitate energetică – Politici publice în domeniul energiei, Cap. al III-lea: Evaluări ale populației cu privire la relațiile internaționale) și include date spectaculoase despre direcția țării, încrederea în instituții, accesul și extinderea rețelei de gaze naturale, schimbarea furnizorilor, protejarea consumatorilor vulnerabili, marile investiții din energie, extinderea producției de energie nucleară, exploatarea gazelor de la Marea Neagră, taxarea în domeniul energetic, naționalismul economic asociat sectorului energetic, Acordul Verde European, relația cu Uniunea Europeană, relația cu SUA, încrederea în alte țări.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 4 – 13 mai 2021, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1056 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.
Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale ”Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române: ”Ajuns deja la a treia ediție, Barometrul Securității Energetice este o evaluare detaliată a percepțiilor românilor cu privire la politicile și evenimentele asociate sectorului energetic, în contextul regional și internațional mai larg. Mă bucur că avem posibilitatea de a furniza în mod constant decidenților, experților și tuturor celor interesați date riguroase și complexe care permit înțelegerea corectă a tendințelor principale din societatea românească pe subiecte de maxim interes.” 
Remus Stefureac, director INSCOP Research și coordonator al think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group: „Epidemia de coronavirus și-a pus o amprentă puternică asupra percepției populației cu privire la vulnerabilitatea economiei românești. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care înregistrăm o creștere puternică de aproape 10 procente a ponderii populației (82,3% în 2021 față de 73,6% în 2020) care este de părere că proiectele mari de investiții din domeniul energiei ar trebui încurajate de statul român. Astfel, datele sociologice oferă o validare publică indubitabilă pentru una dintre direcțiile strategice de acțiune ale statului român, vitală în orice proiect de construcție și dezvoltare prezentă și viitoare a țării”.

Percepții generale privind direcția în care merge România

Direcția țării

68% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită (în creștere față de 61,7% în iunie 2020), în timp ce 26% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună (27% apreciau acest lucru în iunie 2020). 6% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Un optimism mai ridicat în ceea ce privește direcția țării se înregistrează în rândul următoarelor categorii: persoanele cu educație superioară, gulerele albe, cei din regiunea Centru, persoanele care declară că reușesc să cumpere și unele lucruri mai scumpe.

Încrederea în instituții

Armata și Biserica rămân instituțiile în care românii au cea mai mare încredere. Astfel, 69,7% declară că au încredere multă și foarte multă în Armată, respectiv 64% în Biserică. Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 53,7% încredere multă și foarte multă, respectiv Uniunea Europeană cu 51,1% încredere multă și foarte multă. În NATO, 49,9% dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă. Poliția se bucură de încrederea a 39,9% din populație, iar Președinția de 25,3%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 17,2% dintre români, iar în Parlament 12,2%.

Securitate energetică – Politici publice în domeniul energiei
Acces la gaze naturale

47,9% dintre români declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale, în timp ce 48,9% răspund negativ. 1,6% este procentul celor care răspund că nu știu, iar 1,6% nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Un procent mai ridicat al celor care declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale regăsim în rândul persoanelor cu studii superioare, al gulerelor albe, al locuitorilor din București și urbanul cu peste 90.000 de locuitori.

Schimbarea furnizorului de gaze sau energie electrică

36,4% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale (din totalul gospodăriilor conectate la rețeaua de gaze naturale), în timp ce 57,8% resping această posibilitate. 5,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale sunt cu precădere persoane cu studii superioare și gulere albe.
40,2% dintre cei chestionați iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică. 53,7% resping această posibilitate, iar 4,8% declară că nu știu. 1,2% nu sunt conectați la rețea. 0,2% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică  sunt precădere persoane cu studii superioare, gulere albe și locuitorii regiunii Vest.

Extinderea rețelei de gaze naturale

Rugați să ia în considerare faptul că, ”în acest moment, peste jumătate din locuințele din România nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, iar extinderea rețelei presupune costuri mari”, respondenții au fost întrebați dacă sunt ”de acord ca statul să susțină financiar extinderea rețelei de gaze naturale”. 95,8% au răspund afirmativ, 3,3% negativ, iar 0,9% nu știu sau nu răspund.

Protejarea consumatorilor vulnerabili

61,5% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (un procent similar celui din iunie 2020, 62,3%). 34,9% sunt de părere că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă. 3,6% este procentul non-răspunsurilor.

Sprijinirea proiectelor mari de investiții ale companiilor private din energie

În contextul consecințelor economice ale epidemiei de coronavirus, 82,3% dintre respondenți (față de 73,6% în iunie 2020) sunt de părere că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 13,9% (față de 20% în iunie 2020) consideră că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 3,8% nu știu sau nu răspund.

Dezvoltarea capacității de producție a energiei nucleare

Majoritatea populației (65,9%) consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară, în timp ce doar 26,3% se opun acestei idei. Nu știu/nu răspund 7,7%.
Analiza socio-demografică. Consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară în special tinerii între 18 și 29 de ani, locuitorii din regiunea Sud Est și cei din Vest.


Acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei Cernavodă


63,2% dintre români au o părere bună despre acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă și construirea a două noi reactoare, în timp ce 26,3% au o părere proastă. Nu știu sau nu răspund 10,5%.
Analiza socio-demografică. Tind să aibă o părere bună despre acordul cu SUA în special bărbații, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele din regiunea Sud Est și cei din Vest și angajații la stat.

Exploatarea gazelor de la Marea Neagră


86% dintre români sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din țărmul românesc al Mării Negre (în creștere față de 78.9% în iunie 2020), 12,7% își exprimă dezacordul, iar 1,3% nu știu sau nu răspund.
Aducându-li-se la cunoștință faptul că rezervele de gaze exploatate în prezent se împuținează rapid, iar România riscă să devină dependentă de importurile de gaze, 55,7% dintre cei care și-au exprimat inițial dezacordul față de exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră își schimbă opinia și consideră că statul ar trebui totuși să exploateze aceste resurse. 40,3% își mențin dezacordul, iar 4% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică. Își schimbă opinia în special: persoanele cu vârsta între 18 și 29 de ani, cei cu studii primare, locuitorii din București și regiunea Sud Vest Oltenia.
Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei românești afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 93,8% dintre respondenți ca fiind foarte importantă (61,2%) și importantă (32,6%). Doar 2,3% dintre cei chestionați consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 1,6% deloc importantă.  Nu știu sau nu răspund 2,3%.
Întrebați cine ar avea de câștigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 45,2% dintre respondenți menționează Rusia (față de 35.5% în iunie 2020), 18,7% România (nivel similar cu iunie 2020), 13,3% Europa, 7,4% SUA (similar cu iunie 2020). 15,5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică. Cei care cred că Rusia va avea de câștigat dacă resursele offshore NU vor fi exploatate sunt mai degrabă: persoane cu studii superioare, gulere albe, locuitori ai Bucureștiului sau ai orașelor cu peste 90.000 de locuitori, respectiv regiunea Sud-Est și Sud Est Oltenia.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW