Consumatorii care îşi aleg singuri firma care să le realizeze lucrările de racordare la reţeaua electrică plătesc mai puţin pentru aceste servicii, în comparaţie cu consumatorii care acceptă tariful iniţial propus de operatorul de distribuţie, este una dintre concluziile analizei preliminare derulate de Consiliul Concurenţei pe această piaţă.
În ceea ce priveşte racordarea la reţeaua de gaze naturale, Consiliul Concurenţei a constatat o îmbunătăţire semnificativă a legislaţiei aferente, în sensul în care consumatorii pot selecta operatorul autorizat care să efectueze lucrările de proiectare şi/sau execuţie a instalaţiilor de gaze naturale şi să negocieze cu acesta tariful/tarifele.
Costul mediu de racordare la reţeaua electrică de joasă tensiune, reţea la care sunt conectaţi majoritatea clienţilor casnici, a înregistrat valori cuprinse între 978 lei şi 2.602 lei. Totodată, nivelul mediu al tarifului de racordare la reţeaua de gaze naturale pentru un consumator casnic a înregistrat în perioada analizată valori cuprinse între 943 lei şi 3.346 lei. Costurile de racordare sunt influenţate de dispersia clienţilor şi de arhitectura reţelei, adică tipul de lucrare ce trebuie realizată.
De exemplu, dacă racordarea la reţea implică lucrări suplimentare pentru extinderea sauredimensionarea acesteia, iar investiţia necesară realizării acestor lucrări nu este cuprinsă în planul de investiţii al operatorului de distribuţie, clienţii finali trebuie să suporte costurile extinderii/redimensionării.
În schimb, dacă lucrările de extindere necesare pentru racordare sunt prevăzute în planul de investiţii al operatorului de distribuţie sau în contractul de concesiune, clienţii nu au obligaţia de a suporta costurile unor eventuale extinderi sau redimensionări ale reţelei.
Analiza Consiliului Concurenţei a reliefat faptul că există un număr mare de operatori economici care deţin autorizaţiile necesare pentru a activa pe piaţa lucrărilor de racordare, în vederea realizării activităţilor de proiectare, executare şi verificare a lucrărilor de racordare.
Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei a constatat că există dificultăţi în a contacta operatorii autorizaţi, deoarece unii dintre aceştia nu şi-au actualizat informaţiile puse la dispoziţie pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Astfel, Consiliul Concurenţei va colabora cu ANRE în vederea identificării unor măsuri prin care operatorii economici autorizaţi să fie obligaţi să actualizeze, într-un termen rezonabil, datele de contact proprii puse la dispoziţia utilizatorilor pe site-ul ANRE.
Sunt favorizați operatorii de rețele?
În cadrul analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că există o tendinţă, în special în rândul operatorilor reţelelor de gaze naturale, de a apela la personalul propriu pentru realizarea activităţilor de proiectare şi executare a instalaţiilor de racordare.
Favorizând personalul propriu, există riscul ca operatorii de distribuţie să aibă un comportament anticoncurenţial în raport cu firmele care sunt autorizate de ANRE să presteze activităţi de proiectare, executare şi verificare a instalaţiilor de racordare.
„Operatorii de distribuţie trebuie să înţelegă faptul că nu au voie să îşi folosească poziţia deţinută pe piaţa distribuţiei de energie electrică sau de gaze naturale într-o anumită zonă pentru a influenţa concurenţa pe pieţele conexe acestora, pieţe pe care şi operatorul de reţea activează alături de alţi concurenţi”, a mai declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.
În acest context, autoritatea de concurenţă recomandă introducerea obligaţiei pentru operatorii de distribuţie de a informa din oficiu utilizatorii cu privire la faptul că au dreptul să-şi selecteze singuri operatorul calificat din lista publicată pe site-ul ANRE, care să le realizeze lucrările de racordare.
În acelaşi timp, în perioada 2015-2018, numărul cererilor de racordare pentru reţelele de gaze şi de energie electrică înregistrate la nivel naţional a crescut în mod constant, iar durata procesului de racordare a fost, în general, una destul de mare, cu diferenţe semnificative între diferite zone de reţea.
Cât durează racordarea
Spre exemplu, în cazul racordării la reţelele de energie electrică, în anul 2017, durata medie a procesului de racordare la reţeaua de joasă tensiune a fost de 83 de zile, iar la reţeaua de medie tensiune de 234 zile. În cazul racordării la reţelele de gaze naturale, în funcţie de operatorul de distribuţie concesionar şi de întinderea/dimensiunea reţelei pe care o administrează, durata medie de racordare a înregistrat valori foarte diferite, cuprinse între 21 zile şi 270 zile.
În cadrul analizei derulate s-a semnalat Consiliului Concurenţei faptul că durata mare a procesului de racordare este cauzată, în principal, de colaborarea dificilă a operatorilor cu autorităţile locale în vederea obţinerii avizelor şi autorizaţiile prevăzute de legislaţie, necesare pentru a realiza lucrările de racordare.
Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă modificarea legislaţiei, astfel încât să fie introduse termene clare de soluţionare a solicitărilor, inclusiv pentru autorităţile locale implicate în procesul de racordare.
