Analiză BuildGreen
Companiile care și-au măsurat consumul de energie și au investit în eficiență sunt mai bine pregătite să gestioneze volatilitatea energetică și presiunea asupra costurilor
Actuala criză energetică și apelul autorităților către companii pentru reducerea consumului în intervalele de vârf arată că energia a devenit una dintre cele mai importante variabile de competitivitate pentru mediul de afaceri. În acest context, BuildGreen consideră că decarbonizarea trebuie privită nu doar ca o componentă ESG, ci ca un instrument de management al costurilor și de reducere a riscurilor operaționale.
Companiile care au realizat audituri energetice și și-au construit strategii de eficiență au astăzi un avantaj concret, deoarece cunosc exact unde consumă energie, care sunt procesele cu intensitate energetică ridicată și unde pot interveni rapid pentru reducerea consumului fără impact major asupra activității.
„În perioade de presiune asupra sistemului energetic, diferența dintre o companie care dispune de date și una care nu le are la dispoziție devine esențială. Organizațiile care și-au măsurat consumurile și au investit în eficiență pot lua decizii rapide și bine fundamentate, cu efect imediat asupra costurilor și continuității operațiunilor”, declară Răzvan Nica, fondator și CEO BuildGreen și CarbonTool.
Acest tip de pregătire bazat pe date permite inclusiv participarea la programe de flexibilitate energetică (demand response), prin care marii consumatori își reduc temporar necesarul de energie în perioadele de vârf pentru a contribui la echilibrarea sistemului energetic. Conceptul este prezent de mai mulți ani în standardul internațional LEED și a fost introdus recent și în metodologia BREEAM, care încurajează proiectarea și operarea clădirilor astfel încât acestea să poată răspunde flexibil solicitărilor rețelei electrice.
În practică, o clădire performantă poate reduce temporar cererea de energie prin optimizarea sistemelor de climatizare și ventilație, ajustarea temperaturilor interioare sau oprirea unor echipamente neesențiale, fără impact semnificativ asupra confortului ocupanților. În anumite piețe, proprietarii sau operatorii sunt remunerați pentru capacitatea pe care o pun la dispoziția sistemului energetic în astfel de intervale.
Contextul actual confirmă vulnerabilitățile structurale ale sistemului energetic. Conform datelor ANRE, în luna martie 2026, producția de energie a României provenea în proporție de 28,2% din hidroenergie, 22,7% din gaze naturale și 20,7% din energie nucleară.
Împreună, hidroenergia și energia nucleară reprezentau aproape jumătate din producția națională de electricitate.
În același timp, debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.400 mc/s, cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, afectând direct două dintre cele mai importante surse de energie ale țării.
Mai mult, datele Institutului Național de Statistică arată că producția nuclearo-electrică a scăzut cu 12,3% în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. De notat este că această presiune asupra sistemului energetic s-a manifestat chiar în condițiile în care consumul de energie electrică a fost cu 3,4% mai mic decât în intervalul similar din 2025.
„Datele arată că volatilitatea energetică nu mai este un scenariu excepțional. Pentru companii, lecția este clară. Cele care consumă mai eficient și își monitorizează permanent performanța energetică vor fi mai puțin vulnerabile la șocuri de piață, la creșteri de costuri și la perturbări ale lanțurilor operaționale”, explică Răzvan Nica.
Potrivit BuildGreen, auditul energetic reprezintă una dintre cele mai rapide modalități prin care o organizație poate identifica oportunități de economisire și poate construi un plan de investiții bazat pe rentabilitate. În multe cazuri, primele măsuri pot fi implementate fără investiții semnificative, prin optimizarea programelor de funcționare și eliminarea consumurilor inutile.
Pentru sectoarele industrial, logistic, retail și rezidențial, unde energia reprezintă o componentă importantă a costurilor operaționale, eficiența energetică generează beneficii directe, precum reducerea cheltuielilor, creșterea predictibilității financiare și îmbunătățirea competitivității pe termen lung.
„Ani la rând, decarbonizarea a fost asociată în principal cu obiectivele climatice și obligațiile de raportare. Astăzi vedem că ea înseamnă și productivitate, controlul costurilor și reziliență economică. Companiile care produc aceeași valoare cu un consum energetic mai mic vor performa mai bine într-o economie marcată de volatilitate”, concluzionează CEO-ul BuildGreen.
