Coeziunea
politică, economică și socială, competitivitatea, digitalizarea,
protecţia şi securitatea cetăţenilor, a subliniat Viorica
Dăncilă, vor fi teme centrale în
cadrul preşedinţiei României la Consiliul UE.
În
viziunea sa, în următoarele șase luni cât va deține președinția
Consiliului UE, România va avea drept obiectiv principal crearea
unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic,
cât şi economic şi social și se va concentra pe reducerea
diferenţelor de dezvoltare între regiuni şi pe susţinerea
competitivităţii economice şi a digitalizării, în special în
domeniul industrial european.
Gestionarea coerentă a
fluxurilor de migraţie, întărirea frontierelor exterioare ale UE
şi o mai bună protecţie a cetăţenilor în spaţiul virtual
reprezintă, de asemenea, priorităţi pentru primul semestru al
anului 2019. La acestea se adaugă extinderea mandatului Parchetului
european la infracţiuni legate de terorism şi o mai bună cooperare
între ţările de origine şi ţările de tranzit în chestiuni
legate de migraţie. Viorica Dăncilă a subliniat angajamentul
guvernului român de a avansa în dosarele referitoare la extinderea
UE, cu o atenție specială pentru Balcanii de Vest, și pentru
reafirmarea valorilor europene comune.
În ceea ce privește
Brexit, domnia sa a afirmat că trebuie să tragem învăţăminte
din această situație. «Va trebui să folosim apropiatele alegeri
europene pentru a reorienta Europa către principiile sale
fondatoare” și a a construi o Europă puternică și unitară, în
beneficiul popoarelor ei.
Primul ministru Dăncilă a avut în discursul său și unele sublinieri importante referitoare la concepția României privind relațiile între statele membre ale Uniunii. Domnia sa a afirmat că românii se simt nedreptățiți atunci când România este criticată de Uniunea Europeană ”pentru aspecte care sunt firești în alte state membre”…”Vă spun acest lucru din perspectiva cetățenilor români pe care îi reprezint în calitate de prim-ministru și care, în pofida atașamentului lor foarte puternic față de Uniune, resimt un tratament inegal față de România, în special atunci când țara noastră este criticată pentru aspecte care sunt firești în alte state membre sau când României i se impun anumite condiționalități care nu există în alte state ale Uniunii” .Evocând problema apartenenței la spațiul Schengen, Viorica Dăncilă a spus: ”Românii resimt inechitate când văd că țara lor este ținută în afara spațiului Schengen și vreau să mulțumesc cu această ocazie domnului președinte Jean Claude Juncker și domnului președinte Antonio Tajani pentru susținerea totală pe care ni le oferă pentru aderarea la Spațiul Schengen».
Dezbateri
cu surprize
În
numele Comisiei Europene, vicepreședintele Andrus Ansip a subliniat
că instituția pe care o
reprezintă
va susține eforturile președinției române, menţionând în
special numărul mare de dosare legislative ce trebuie finalizate
înainte de alegerile europene.
Deputați din toate grupurile
politice au declarat că sunt gata să colaboreze cu președinția
României pentru a finaliza dosarele legislative în dezbatere în
domeniile prioritare, subliniind
că guvernul român ar trebui să facă mai multe eforturi pentru
stabilitate și coerența politicilor sale în acord cu valorile
europene. Dezbaterile au fost marcate și de
surprize, unele chiar revoltătoare.
România, amenințată cu activarea articolului 7 din Tratatul european
Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, a avertizat-o pe Viorica Dăncilă că guvernul pe care îl conduce ar putea fi al treilea căruia îi va fi activat articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene. «Țara dumneavoastră, a spus el, preia preşedinţia într-o perioadă critică în care sunt făcute propuneri legislative vitale». Între acestea, el a menţionat reformarea sistemului Dublin şi demararea a două proceduri în baza articolului 7 (Polonia şi Ungaria)… «Chiar sper că în timpul preşedinţiei dumneavoastră nu va exista un al treilea caz, unul împotriva guvernului dumneavoastră. Şi trebuie să vă spun: nu sunteţi departe de asta. Vă apropiaţi tot mai mult de aplicarea articolului 7, pentru că ignoraţi în continuare recomandările Comisiei de la Veneţia”. Preşedintele ALDE European a formulat amenințări şi legat de grațiere și amnistie, avertizând că dacă la Bucureşti coaliţia la guvernare nu îşi schimbă opinia, «familia mea europeană nu va merge cu dvs». Verhofstadt și-a încheiat severul (dacă nu impertinentul) discurs spunându-i Vioricăi Dăncilă: «Vă doresc să fiţi prim-ministrul real al ţării dumneavoastră, să curăţaţi mizeria făcută în trecut. Şi vă doresc să faceţi asta fără a face un compromis cu forţele corupte din prezent». Domnia sa a primit răspunsul dnei Dăncilă la finalul dezbaterilor, atrăgându-i atenția că este greșit informat, că este victima unor manipulări bine organizate în ultima vreme împotriva României.
Noul «spectacol» al unor deja cunoscuți eurodeputați români
Nu cred că mai trebuie repetate «contribuțiile» lor la dezbaterea de marți din PE. Ele nu se deosebesc cu nimic de «circul» făcut la sesiunile plenare de la Strasbourg de ani de zile, cu unicul scop de a denigra propria țară. Problema este că, chiar dacă au dreptate în unele probleme legate de situația din România, apare un semn de întrebare de neevitat: de ce probleme interne, soluţionabile acasă, în lupta politică și la urne, sunt aduse în plan internațional. La actuala sesiune era vorba de prioritățile României în plan european, nu era în discuție situația din România. Cei ce au de regulă astfel de discursuri ne sunt cunoscuți, pe unii îi cunoaștem și dinaintea anului 1989. Sunt de regulă persoane cu pregătire serioasă în multe domenii importante și te întrebi cum de își permit să apară în situații penibile certându-se pur și simplu cu proprii conaționali într-un for internațional. În imagini transmise de camere de televiziune – în și în afara PE – de la dezbaterile de marți a apărut, de pildă, eurodeputatul Cristian Preda (nu este prima oară), profesor, formator de cadre tinere, rostind un discurs pe un ton neadecvat într-o instituție de anvergură europeană, plin de ură, țipând pur și simplu în plin hemiciclu la adresa primului ministru, invocând chestiuni pur interne ale țării sale și nicidecum europene. Nimeni, dar absolut nimeni nu are un astfel de comportament în Parlamentul European ale cărui sesiuni le urmăresc de aproape 12 ani.
