Studiu Reveal Marketing Research
Cel mai recent studiu Reveal Marketing Research a analizat evoluția comportamentelor și percepțiilor românilor privind redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit prin Formularul 230, în contextul în care termenul limită pentru depunere este 25 mai 2026. După această dată, suma va fi direcționată automat către bugetul de stat.
88% dintre românii din mediul urban au auzit despre posibilitatea redirecționării a 3,5% din impozitul pe venit, dar doar 43% spun că redirecționează constant 3,5% din impozit, 31% completează formularul doar ocazional, procent în creștere față de anul trecut tinerii între 18–24 ani cunosc mecanismul (87%), însă doar 29% îl folosesc regulat54% declară că ar fi mai motivați să completeze formularul dacă ar cunoaște direct o cauză sau un beneficiar36% spun că au nevoie de mai multe informații despre impactul concret al redirecționării.
Conștientizare ridicată, dar participarea constantă rămâne limitată
Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, 88% dintre românii din mediul urban declară că au auzit despre posibilitatea redirecționării a 3,5% din impozitul pe venit prin Formularul 230, în creștere față de 83% în 2025.
În același timp, 74% dintre respondenți spun că au completat formularul cel puțin o dată, comparativ cu 67% anul trecut. Cu toate acestea, doar 43% declară că fac acest lucru în mod regulat, ceea ce arată că pentru mulți români completarea Formularului 230 rămâne încă un comportament ocazional, nu un obicei anual.
Ponderea celor care completează formularul ocazional a crescut de la 24% în 2025 la 31% în 2026, în timp ce procentul persoanelor care declară că nu sunt interesate de acest mecanism a scăzut de la 17% la 12%.
Segmentul 35–55 ani rămâne nucleul cel mai activ al mecanismului Formularului 230. Persoanele din această categorie au cele mai ridicate niveluri de conștientizare și cele mai mari procente de completare regulată a formularului: 50% în rândul celor de 35–44 ani și 48% în cazul celor de 45–55 ani.
În contrast, tinerii cu vârste între18–24 ani au un nivel ridicat de conștientizare (87%), însă implicarea lor efectivă este semnificativ mai redusă. Doar 29% completează formularul în mod regulat, deși acest segment înregistrează și cea mai mare intenție de completare în viitor (25%). Rezultatele indică un potențial important de conversie, dar și nevoia de mai multă claritate, ghidaj și apropiere față de cauzele susținute. „Rezultatele studiului arată că Formularul 230 este deja un mecanism foarte bine cunoscut în rândul românilor, însă participarea constantă rămâne încă limitată. Mulți oameni completează formularul ocazional sau doar în anumite contexte emoționale și relaționale. Pentru ONG-uri, provocarea reală nu mai este doar creșterea awareness-ului, ci transformarea intenției într-un comportament anual constant, prin mai multă apropiere, transparență și relevanță a cauzelor susținute,” a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.
Digitalizarea accelerată schimbă modul de depunere
Depunerea online continuă să crească puternic. În 2026, jumătate dintre respondenți (50%) spun că utilizează SPV pentru completarea Formularului 230, comparativ cu 43% în 2025.
În schimb, scade semnificativ depunerea prin intermediul ONG-urilor sau al bisericilor, de la 39% în 2025 la 31 % în 2026, în timp ce depunerea fizică direct la ANAF rămâne stabilă, la 10%.
Rezultatele indică o autonomie mai mare a contribuabililor și odigitalizare accelerată a procesului, mecanismul devenind mai accesibil și mai familiar pentru publicul urban.
Influența socială devine principalul motor al completării formularului
65% dintre români declară că au fost rugați de cineva apropiat să completeze Formularul 230, în creștere față de 59% în 2025.
Influența relațională este unul dintre cei mai puternici predictori ai comportamentului efectiv. Dintre cei care au completat formularul, 78% spun că au fost rugați de cineva apropiat, comparativ cu doar 30% dintre cei care nu au completat niciodată formularul.
În ceea ce privește sursele de informare, recomandările personale devin tot mai importante. Românii spun că au aflat despre Formularul 230 în principal de la prieteni sau rude (33%), de la angajator (25%), de la ONG-uri (21%), dar și din internet și rețele sociale (21%) sau din presă(21%).
Comparativ cu anul trecut, crește influența recomandărilor personale, a social media și a presei, în timp ce rolul bisericii ca sursă de informare continuă să scadă.
Cazurile medicale și educația rămân principalele cauze susținute
Românii aleg să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit în special către cazuri medicale individuale (44%), ONG-uri pentru copii și educație (38%) și biserici sau parohii (18%).
Comparativ cu 2025, cea mai mare creștere se observă în cazul cauzelor medicale individuale (+7 puncte procentuale), dar și în cazul organizațiilor civice și al campaniilor pentru democrație (+5 pp), respectiv al asociațiilor culturale și sportive (+4 pp).
Românii continuă să creadă în utilitatea mecanismului, dar cer mai multă transparență
88% dintre români consideră că mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit este util pentru societate, nivel apropiat de cel înregistrat în 2025 (90%).
În același timp, 81% dintre respondenți declară că au încredere că fondurile ajung la destinația corectă. Cu toate acestea, studiul indică o ușoară creștere a rezervelor privind transparența și utilizarea banilor. Dacă în 2025, 52% dintre respondenți declarau că au foarte multă încredere în mecanism, procentul scade la 45% în 2026.
Ce i-ar motiva pe români să completeze Formularul 230?
Principalul factor motivațional rămâne conexiunea directă cu o cauză care are nevoie de sprijin. 54% dintre respondenți spun că ar fi mai motivați să completeze formularul dacă ar cunoaște personal o cauză sau un beneficiar.
Totodată, crește nevoia de informare și transparență. 36% dintre români susțin că ar avea nevoie de mai multe informații despre modul în care funcționează mecanismul și despre impactul concret al redirecționării, comparativ cu 32% anul trecut.
Rezultatele studiului arată că mecanismul Formularului 230 beneficiază de un nivel ridicat de notorietate și încredere, însă provocarea principală rămâne transformarea intenției de susținere într-un comportament constant și recurent. În acest context, apropierea de cauzele susținute, recomandările personale și transparența privind impactul concret al contribuției devin factori esențiali pentru creșterea participării.
