La înaintata vârstă de 80 de ani, Sergio Mattarella nu mai intenționa să continue în funcția de președinte după expirarea actualului mandat, dar partidele din coaliția la guvernare nu au reușit să se înțeleagă asupra unui alt candidat. Domnia sa, preocupat de stabilitatea țării, a acceptat în cele din urmă încă un mandat prezidențial. Votul decisiv a intervenit sâmbătă, după un maraton parlamentar (șapte tururi de scrutin fără rezultat decisiv) care a pus în evidență profundele divizări între partidele coaliției la guvernare într-un moment delicat al procesului de redresare economică post-Covid.
«Fum alb» la Quirinale, palatul prezidențial din Roma: «Habemus papam», a lansat un senator după acordul tuturor liderilor de partide guvernamentale asupra numelui Mattarella, înfricoșați de riscul unei crize politice în cazul în care nu găsesc un succesor la președinție. Mattarella a făcut în cele din urmă cunoscut șefilor grupurilor parlamentare că «se pune la dispoziție».
Un astfel de scenariu, au gândit cu certitudine toți liderii politici italieni, asigură stabilitate la conducerea statului, menținându-l pe Mario Draghi favorit la un moment dat în cursa pentru președinție, la conducerea guvernului în plin proces de relansare economică a Italiei.
«Felicitări dragă Sergio, pentru realegerea ta», i-a transmis președintele francez Emmanuel Macron. «Știu că pot conta pe angajamentul tău în prietenia dintre țările noastre și în Europa unită, puternică și prosperă pe care suntem în curs de a o construi». «Salut un prieten care înțelege importanţa Europei» , i-a transmis lui Mattarella și președintele Germaniei, Frank Walter Steinmeier. «Europa are nevoie de o Italie puternică și Italia va avea în dumneavoastră un președinte orientat spre viitor, care nu se teme de deschidere și oferă o orientare», a mai scris Steinmeier. De remarcat că, la vot, Sergio Mattarella a obținut votul a 759 din cei 1009 senatori, deputați și responsabili regionali chemați la vot.
O decizie bună pentru «piețele financiare»
Dacă Mario Draghi, fost șef al Băncii centrale europene, era unul dintre favoriții în cursa pentru președinția țării, parlamentarii se temeau că plecarea sa de la conducerea Executivului riscă să arunce în aer coaliția la guvernare și să determine organizarea de alegeri anticipate înainte de 2023, când expiră termenul legal. În plus, plecarea lui Draghi ar fi fragilizat relansarea economiei italiene, a treia ca forță în zona euro, și punerea în aplicare a unor reforme necesare pentru ca Italia să obțină zeci de miliarde de euro prevăzute în planul european de relansare post-Covid (Italia fiind primul beneficiar al acestui plan). Potrivit presei locale, Mario Draghi s-ar fi întâlnit îndelung cu șeful statului în cursul zilei de sâmbătă pentru a încerca să-l convingă să accepte un nou mandat de președinte «pentru binele și stabilitatea țării».
