Dezvoltatorul rezidențial STC Partners a finalizat o evaluare amănunțită a stării actuale a pieței rezidențiale din principalele orașe ale României. Studiul se concentrează asupra primelor 14 zone metropolitane, reprezentând 30% din populația României, contribuind cu până la 65% din PIB-ul țării și 75% din tranzacțiile cu locuințe.
Din raport rezultă următoarele 10 idei-cheie:
- Zonele supraregionale, București, Cluj, Timișoara și Iași, printre cele regionale Brașov, și din cele locale, Oradea și Sibiu, prezintă un bun potențial de a continua dezvoltarea unor piețe rezidențiale dinamice;
- Craiova are posibilitatea de a accelera de la nivelul actual, care este scăzut prin comparație cu grupul de orașe similare, în timp ce Constanța, Ploiești, Arad și Pitești nu au prea multe posibilități de a depăși nivelurile deja atinse și de a crește în linie cu performanța generală a pieței;
- Galați și Brăila se află într-un aparent declin pentru a facilita dezvoltarea unor piețe imobiliare dinamice și este de așteptat să fie lăsate în continuare în urmă, daca nu se vor realiza noi investiții private semnificative pentru a revitaliza economiile locale;
- Pe termen scurt, cererea este afectată negativ în toate orașele din cauza pierderii puterii de cumpărare ca urmare a inflației, a creșterii mai mici a câștigurilor, a reorientării economiilor către alte tipuri de investiții (depozite la termen, obligațiuni guvernamentale, etc.), a efectului negativ al avuției, precum și a costurilor record de finanțare ipotecară;
- Dimensiunea acestor factori negativi nu o să provoace perturbări generale la nivelul pieței, ceea ce este de așteptat să se întâmple în anumite piețe internaționale dezvoltate, deoarece există încă o mulțime de numerar disponibil pentru tranzacțiile imobiliare, iar creditele ipotecare nu reprezintă un factor cheie al cererii, fiind cel mai puțin dezvoltat dintre toate țările din UE. În cazul în care se vor observa corecții, acest lucru o să fie localizat și determinat de anumite segmente de piață, intensitatea concurenței sau motivele vânzătorilor;
- Se preconizează ca numărul de noi livrări sa rămână relativ stabil sau mai mic decât cel observat în ultima perioadă la nivelul orașelor, având în vedere activitatea de autorizare, precum și o abordare de tip „wait & see” a multor dezvoltatori, cauzată de perspectivele macroeconomice, precum și de creșterea costurilor de construcție, accesul mai dificil la finanțare și standardul de construcție nZEB fiind obligatoriu din 2021;
- Necesitatea generală de a trece de la stocul vechi existent la locuințele moderne noi este un factor decisiv care va continua să acționeze favorabil pentru noile dezvoltări – un număr semnificativ de locuințe noi este necesar în zonele metropolitane dinamice pentru a aborda pierderea viitoare a stocului învechit, o problemă care nu este abordată sau discutată pe scară largă, cu implicații sociale importante;
- Accesibilitate bună (prețuri raportate la câștiguri) în București în comparație cu alte capitale europene și o situație care nu seamănă deloc cu bula imobiliară din 2008, Clujul fiind excepția de la această regulă, având cele mai puțin accesibile locuințe din principalele orașe;
- O analiză de evaluare indică că proprietățile rezidențiale din Bucuresti sunt în general corect apreciate, în timp ce în Cluj sunt supraevaluate cu cel puțin 20%. Sectorul profesioniștilor din domeniul IT bine plătiți din Cluj pare să fie una dintre cauzele impulsului general observat la prețurile rezidențiale din oraș, dar având în vedere concedierile globale recente în sectorul IT, care se așteaptă să continue în 2023, aceasta ar putea fi principala piesă de puzzle lipsă pentru o corecție a prețurilor în oraș;
- Numărul tranzacțiilor ar putea scădea cu până la 30% în 2023 față de 2022, în urma boom-ului din 2021 și a încetinirii deja înregistrate în 2022 în principalele zone metropolitane din România, ceea ce ar însemna o revenire la nivelul anterior pandemiei;
