În agricultură, protejarea culturilor rămâne esențială. Fără tratamente fitosanitare, pierderile de producție pot fi uriașe, indiferent că vorbim despre culturi de câmp, livezi, vii sau legumicultură.
Dar agricultura de astăzi nu mai înseamnă doar aplicarea unor produse pentru combaterea bolilor și dăunătorilor. Înseamnă și eficiență și sustenabilitate: cum pot fi făcute aceste tratamente mai precis, cu mai puțină risipă și cu un impact mai mic asupra mediului?
Răspunsul vine tot mai des din zona tehnologiei. În ultimii ani, digitalizarea agriculturii a schimbat modul în care sunt privite intervențiile fitosanitare. Dacă în trecut accentul cădea mai ales pe respectarea dozelor și pe alegerea produselor omologate, astăzi discuția merge mai departe.
Contează tot mai mult când aplici, cum aplici, cât aplici și cât de bine poți adapta tratamentul la nevoile reale ale culturii.
În România, cadrul legal este clar. Ordonanța de Urgență nr. 53 din 2 octombrie 2025 stabilește condițiile de omologare, comercializare și utilizare a substanțelor pentru combaterea bolilor și dăunătorilor din agricultură. Actul normativ impune ca produsele fitosanitare să fie aplicate de operatori autorizați și cu respectarea regulilor privind protecția apelor, a solului, a biodiversității și a sănătății oamenilor.
Această componentă de responsabilitate este esențială, deoarece protecția culturilor nu poate fi separată de protecția mediului. Iar tocmai aici tehnologia începe să joace un rol din ce în ce mai important.
Un exemplu clar îl reprezintă mașinile de aplicare cu rată variabilă, controlate prin sisteme bazate pe inteligență artificială. Aceste echipamente pot ajusta automat cantitatea de soluție aplicată în funcție de densitatea culturii, umiditatea solului sau gradul de infestare. În locul unei aplicări uniforme, tratamentul devine mai precis și mai bine calibrat în raport cu situația din teren. Rezultatul este dublu: consumul de substanțe poate fi optimizat, iar riscul de pierderi și de scurgere către apele de suprafață sau subterane poate fi redus.
Această direcție este susținută și prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială. Prin schema de granturi a proiectului, mai mulți fermieri au fost sprijiniți să își doteze fermele cu echipamente moderne care susțin aplicarea mai eficientă și mai bine controlată a tratamentelor fitosanitare.
Beneficiul unor astfel de investiții nu se vede doar în fermă. Atunci când substanțele sunt utilizate mai precis, în doze mai bine adaptate și în condiții mai bine controlate, impactul asupra apei, solului și mediului poate fi redus. În același timp, crește și șansa unei agriculturi mai bine organizate, care folosește resursele cu mai multă inteligență și mai puțină risipă.
Potrivit industriei de profil, fiecare produs destinat aplicării trebuie să fie însoțit de instrucțiuni clare și validate științific, iar utilizarea lui trebuie făcută în deplină concordanță cu cerințele de siguranță. Cu alte cuvinte, tehnologia ajută, dar nu înlocuiește responsabilitatea.
În anii următori, agricultura digitală va duce și mai departe această schimbare. Aplicarea tratamentelor fitosanitare va deveni tot mai mult un proces bazat pe date din satelit, analize de teren și modele predictive. Practic, agricultura se mută treptat de la logica intervenției generale la logica deciziei informate și a utilizării inteligente a resurselor.
Aceasta este, de fapt, miza reală: o agricultură care își protejează culturile fără să piardă din vedere apa, solul, biodiversitatea și sănătatea oamenilor. Într-o astfel de agricultură, tehnologia nu este doar un semn al progresului, ci și un instrument care poate face diferența între consum excesiv, eficientizare economică și utilizare responsabilă.
Mai multe informații despre Proiectul RAPID sunt disponibile pe www.apanoastra.ro
