Schimbările climatice par să reprezinte una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta omenirea în deceniile următoare. Principalul obiectiv al politicilor europene, și nu numai, în acest segment vizează menținerea sub control a creșterii temperaturii medii anuale. Investițiile majore din fondurile publice, dar și private, par că se vor îndrepta spre aceste direcții, ceea ce va avea un impact asupra societății în general. În această provocare, este extrem de importantă percepția cetățenilor a căror implicare în acest demers este deosebit de importantă.
Din perspectivă obiectivă, potrivit datelor Eurostat, la nivel global, după anul 2000, avem o creștere semnificativă a abaterii medii a temperaturii aproape de suprafață, valorile înregistrate variind anual între 0,8 – 1,2 grade Celsius față de perioada post-industrială. (Abaterea medie a temperaturii este un indicator care se calculează raportând temperatura medie anuală la nivelurile din perioada preindustrială (1850-1899). Situația este foarte similară pentru Europa, cu mențiunea că aici variația este chiar mai însemnată: între 1,5 și 2 grade Celsius post-2000. Creșterea deviației medii a temperaturii aproape de suprafață înseamnă mai multă impredictibilitate și mai multe fenomene meteo extreme, cu efecte negative majore asupra oamenilor. Eurostat furnizează și date despre pierderile economice legate de climă. Dacă în 1980, la nivel european, pierderile totale erau de 3,47 miliarde Euro, în 2019 acestea erau de 13,01 miliarde de euro – în aproape patru decenii, aceste pierderi au crescut de 3,75 ori.
Un alt aspect de luat în seamă ține de temperaturile medii anuale, în funcție de stația meteorologică. Datele sunt furnizate de către INS și, pentru 18 stații meteorologice, ne permit să comparăm a anului 2018 cu temperatura medie a perioadei 1901 – 2000. Între cele două date se observă o creștere medie de 1,8 grade Celsius. Temperaturile nu cresc doar la nivel global, ci și în România.
Așa cum se poate vedea în Figura 1, 86% dintre români sunt de părere că, la nivel global, am avut schimbări climatice semnificative, ceea ce corespunde cu realitatea datelor obiective. Observăm, totuși, că proporția românilor care cred că am avut schimbări climatice semnificative în ultimii 30 ani este substanțial mai mică (74%). Acest lucru înseamnă că un român din patru crede că, în ultimii 30 ani, fie am avut schimbări climatice minore ca importanță, fie că ele nu au existat deloc. În ciuda creșterii temperaturii medii (așa cum am discutat mai sus), avem un număr deloc de neglijat de români care trebuie convinși de urgența climatică.
Observăm de asemenea că 82% dintre români sunt de părere că schimbările climatice au un impact economic semnificativ, ceea ce este coerent cu datele furnizate de către Eurostat privind consecințele pierderilor economice legate de climă. Ceea ce este îngrijorător este că doar 64% dintre români afirmă că schimbările climatice sunt produse de om, de activitatea economică, ceea ce face mai dificil efortul de convingere al celor mai mult de o treime dintre români care văd cauza degradării mediului dincolo de activitatea umană. Puțin peste jumătate dintre români cred că schimbările climatice au efecte negative, ceea ce scoate în evidență nevoia de educație despre schimbările climatice.
În privința evaluării acțiunii statului, doar 23% dintre români sunt mulțumiți de activitatea instituțiilor publice pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Ceea ce este încurajator, în acest context, este că doar 3% dintre români spun că statul cheltuie prea mult în efortul de a reduce impactul schimbărilor climatice. Cât despre domeniile cele mai afectate de schimbările climatice, 35% dintre români identifică agricultura, care este într-adevăr unul din sectoarele cele mai vulnerabile; în plus, 22% identifică sănătatea, 12% pădurile, 8% educația și doar 3% industria.
Aceste evaluări generale s-ar putea să fie totuși prea abstracte pentru românii obișnuiți, așa că este relevant să vedem ce cred românii despre fenomene care sunt conectate cu schimbările climatice și pe care le experimentează constant. Așa cum se poate vedea în Figura 2, 72% dintre români cred că temperaturile au crescut în ultimii 30 ani în România, ceea ce este validat de către datele INS. La fel, 72% spun că astăzi avem mai multă secetă decât acum 30 ani. În plus, 52% afirmă că avem mai multe inundații ca în urmă cu trei decenii, iar 46% că avem mai multe incendii. Doar 22% sunt de părere că plouă mai mult comparativ cu ultimii 30 ani și doar 1% spun că ninge mai mult. În plus, chestionați să spună care fenomene meteorologice extreme produc cele mai negative efecte în momentul de față în România, 30% indică seceta, 18% inundațiile, 16% furtunile, iar 13% canicula.
Datele privind percepția românilor despre schimbările climatice au fost culese în cadrul proiectului „România Durabilă”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitatea Administrativă 2014-2020, implementat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Rezultatele barometrului sunt disponibile aici.
