Un salariu “aruncat” la Coșul minim… bugetar

În ultima ședință a Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, Guvernul a venit cu o „mutare în plic”. Folosind doar datele EUROSTAT, statistică europeană, salariul minim pe economie a fost propus/impus la nivelul de 2.550 de lei. Am prezentat „formula magică” și o mai prezentăm și azi (a se vedea în facsimil).

Interesantă propunerea guvernamentală. „Conform metodologiei (…) rezultă o creștere a salariului minim în anul 2022 față de anul 2021 de 10,9% iar salariul minim brut în anul 2022 ar fi de 2550 lei (1524 lei net) reprezentând o creștere efectivă de circa 250 de lei față de 2300 brut în anul 2021 și de +138 lei față de 1386 lei net” – se arată în nota de fundamentare a propunerii/impunerii guvernamentate. Nu întâmplător am bolduit ar fi, de circa și brut, acesta fiind și motivul pentru care Curierul Naţional va continua, până la o decizie finală, seria articolelor de informare și consultare la nivel național, acțiune inițiată de Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), cu privire la stabilirea salariului minim pe economie, obiectivul fiind acela de a oferi un sprijin real în discuțiile și negocierile viitoare din cadrul Consiliului Național Tripartit de Dialog Social (CNTDS) care ar trebui reunit săptămânal, la solicitarea primului ministru.

Nu dorim să intrăm abrupt în subiect, dar Guvernul trebuie să se decidă sau să recunoască dacă dorește creșterea, pe baze legale, a veniturilor salariaților pentru asigurarea unui nivel de trai decent sau dorește un salariu minim brut mai mare pentru a spori veniturile bugetare? Răspunsul la această întrebare este așteptat de prea multă vreme și nu este fără noimă. De altfel, marți, primul ministru, Florin Cîţu, a lăsat să se înțeleagă că este nevoie de încasări mai mari pentru plata pensiilor. Doar din impozitarea brutului vor fi încasați acești bani? Nu există soluții? Prin seria articolelor pe această temă, UGIR a dorit și dorește să se ajungă la un nivel al salariului minim brut astfel încât să permită sectorului privat și nu numai să reziste actualelor șocuri și să evite falimentele, insolvenţele, concedierile masive de personal și refugiul în economia gri sau neagră. Solicitarea UGIR de a se analiza cu atenție impactul asupra sectoarelor economice vulnerabile, asupra întreprinderilor mici și mijlocii, asupra companiilor care activează în zone defavorizate trebuie interpretată ca un sprijin și nu ca un factor de presiune asupra executivului. Nu doar patronatele au această viziune, ci și sindicatele. Creșterea salariului brut, fie el și minim, reprezintă, oare, singura cale de mărire a veniturilor bugetare? Dezvoltarea și profitul par să fie teme marginale în acest subiect. O astfel de abordare face credibilă afirmația că un salariu minim poate genera probleme maxime.

Dacă se continuă în această manieră de lucru o să asistăm, și deja asistăm, la o veritabilă luptă de supraviețuire. Nu o să ne referim la refugiul în zona gri sau neagră. Adevărat, în mediul privat, sunt sectoare (de exemplu marile lanțuri comerciale) care pot găsi soluții de adaptare, de pildă acordarea de bonuri salariaților care pot fi folosite în propriile magazine. Este legal. Alte sectoare însă nu au sau nu mai au aceste posibilități. Totul este sub semnul fiscalizării excesive, o formă modernă a „fumaritului” salarial. De pildă în turism, și nu numai, cazarea și asigurarea mesei zilnice a salariaților (mulți nu sunt localnici) sunt considerate avantaje salariale și sunt impozitate cu 45%. Nu se găsea, oare, o soluție decentă. Să mai dăm un exemplu, și anume celebrele tichete de vacanță acordate salariaților unde impozitarea era de 10 la sută. Au fost anulate. De ce? O motivație hilară. Era un ajutor de stat acordat celor din turism. Nu s-a luat în calcul că acele tichete, care nu puteau fi valorificate la colț de stradă, ci doar în unitățile acreditate și… fiscalizate, aveau rolul de a asigura un venit pentru odihnă și recreerea salariaților și, mult mai important, pentru a combate acel turism la negru cu care ne-am obișnuit. De acord, în această vară litoralul a fost plin, dar unde s-au cazat acei turiști? A fost mai ieftin să închirieze un apartament și să stea la „grămadă”. Închirierea nu este ilegală dacă ea ar fi și fiscalizată. S-a făcut un calcul cât a pierdut bugetul statului prin neacordarea acestor tichete? Aici este marea problemă. Guvernul trebuie să creeze cadrul legal pentru obținerea veniturilor decente pentru salariați și nu să impună un salariu minim brut care să asigure încasări bugetare mai mari (de fapt de formă), precum și un ajutor de șomaj mai mare, având în vedere că acesta este calculat la nivelul salariului minim. Tot de salariul minim este legat și cuantumul amenzilor. A spune că se respectă legea, mai exact Ordonanța de Urgență nr.217/2000 privind Coșul minim de consum care măsoară nivelul cheltuielilor pentru un trai decent pentru a stabili anual salariul minim net garantat în plată reprezintă o gravă dezinformare. Oare întâmplător nivelul de 2550 de lei înaintat/impus de Executiv se apropie la distanță insesizabilă de cel al coșului minim de consum stabilit prin OUG? Este o întrebare la care UGIR așteaptă un răspuns Tot la fel așteaptă un răspuns și o clarificare la modul în care acest venit mimim din coșul menționat poate fi atins. Nu credem că nu se înțelege că venitul nu reprezintă doar salariul garantat în plată. Unde sunt acele pârghii legale pentru a se putea obţine acel venit minim pentru un trai decent? Nu de alta, dar potrivit acestui coș, la nivelul indicat, un salariat la nivelul minim pe economie poate economisi lunar… 630 de lei. Ar fi de râs dacă nu ar fi un motiv de întristare.

Și nu în ultimul rând, dincolo de competiția inegală de supraviețuire din mediul privat, cu accent pe povara asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, Uniunea Generală a Industriașilor din România atrage atenția că trebuie estimat în avans volumul de cheltuieli bugetare pe care le antrenează creșterea salariului minim. Indemnizațiile de hrană, o parte a sporurilor și unele salarii ale demnitarilor se calculează în funcție de nivelul salariului minim. Desigur, prin această majorare statul colectează un pic mai mult din taxele și impozitele aferente, iar un venit mai ridicat pentru o parte a populației poate antrena colectări mai mari la buget din partea de consum. Dat fiind numărul mare de angajați la stat, este necesară o privire în oglindă a costurilor și a încasărilor antrenate de creșterea salariului minim pentru a evalua sustenabilitatea pentru bugetul de stat a acestei decizii. Altfel, putem spune că aruncăm salariul minim în Coșul… bugetar.

- PROMO - img

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW