Polonia, Ungaria și Republica Cehă nu au respectat legislația Uniunii Europene, refuzând în 2015, când avea loc puternicul val al migranților, să primească solicitanți de azil ce urmau să fie relocalizaţi din Italia și Grecia – a constatat în documentul final Curtea europeană de Justiție.
Într-o sentință finală pronunțată joi, Curtea de Justiție a UE consideră că cele trei state „nu și-au îndeplinit obligațiile”, nerespectând decizia luată în mod colectiv de către UE privind acceptarea unei cote de refugiați de către fiecare stat membru, ceea ce deschide calea pentru eventuale sancțiuni pecuniare.
Curtea estimează că cele trei capitale „nu pot invoca nici responsabilitatea în materie de menţinere a ordinii publice și de salvare a securității interne, nici pretinsa disfuncţionare a mecanismului de relocare. Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a UE după ce a constatat că cele trei țări au refuzat cota de refugiați decisă în cadrul programului de repartizare, în 2015, cotă conform căreia ar fi urmat să primească zeci de mii de solicitanți de azil veniți din Italia și Grecia, program care în 2017 a expirat. CJUE a respins argumentul potrivit căruia recursul Comisiei nu mai era valabil, dat fiind că programul amintit a expirat și cele trei țări nu mai au posibilitatea să se conformeze totuși cerințelor din 2015.
Așa cum ne amintim, Ungaria și Polonia nu au primit niciun refugiat, iar Cehia s-a mulțumit să primească vreo 12, înainte de a se dezangaja din programul mai sus menționat. Varșovia și Budapesta au crezut că au dreptul să se sustragă de la obligațiile lor în baza responsabilității lor de a menține ordinea publică și de a salvgarda securitatea internă. Ori, pentru ca acest argument să le fie acceptat, trebuia demonstrată necesitatea de a recurge la această derogare. De fapt, ar fi fost necesară examinarea, caz cu caz, a fiecărui solicitant de azil, analiză ce ar fi permis probarea că solicitantul de azil reprezintă un pericol actual sau potențial. În consecință, Curtea a judecat că decizia luată de Varșovia și Budapesta a avut „un caracter general”, fără a avea legătură cu vreun caz individual. În ce privește Praga, aceasta a susținut că „dispozitivul nu era eficace pentru a justifica faptul că nu l-a aplicat”. A fost o „apreciere unilaterală” ce nu poate servi argument pentru neaplicarea unei decizii a UE, a subliniat Curtea europeană de Justiție.
Foto: By Elekes Andor – Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=43699983
