Studiu Kaspersky
Cum inteligența artificială devine o parte din ce în ce mai familiară a rutinei de învățare a copiilor, Kaspersky explică modul în care părinții îi pot ajuta pe copii să folosească AI în mod responsabil și evidențiază de ce aceștia trebuie să verifice răspunsurile generate de AI, să recunoască „halucinațiile” și să evite transmiterea datelor personale sau legate de școală către serviciile AI.
Observațiile Kaspersky arată că interesul copiilor pentru instrumentele AI continuă să crească, pe măsură ce aceste tehnologii devin mai accesibile și mai integrate în procesul de învățare de zi cu zi. Pe măsură ce copiii revin la școală, este probabil ca AI să devină parte din procesul lor de studiu la fel de natural precum motoarele de căutare, dicționarele online și videoclipurile educaționale. Copiii pot folosi asistenți AI pentru a explica un subiect dificil, a genera idei pentru un eseu, a verifica un text, a rezolva o problemă pentru temă sau pentru a pregăti o prezentare.
Pe lângă beneficiile sale educaționale, AI creează și noi provocări. Rețelele neuronale pot inventa detalii care par reale sau pot genera imagini înșelătoare, inducând utilizatorii în eroare. Acest lucru înseamnă că alfabetizarea digitală presupune astăzi mai mult decât capacitatea de a căuta informații: copiii trebuie, de asemenea, să învețe să pună sub semnul întrebării ceea ce văd, să identifice posibilele forme de manipulare și să protejeze informațiile pe care le distribuie.
Transformați inteligența artificială într-un asistent pentru învățare, nu într-un autor al temelor
Atunci când un copil poate genera un eseu sau poate primi în câteva secunde răspunsul final la o problemă de matematică, acest fapt poate să-l tenteze să trimită rezultatul fără să îl verifice sau să îl înțeleagă. Acest lucru poate economisi timp pe moment, dar îl împiedică pe copil să dezvolte tocmai abilitățile pe care tema respectivă este menită să le exerseze. Părinții pot stabili împreună cu copiii că AI îi poate ajuta să explice un concept, să sugereze o structură, să ofere exemple sau să formuleze întrebări pentru exersare, dar nu ar trebui să realizeze întreaga sarcină în locul lor.
De exemplu, în loc să îi ceară unui chatbot să îi scrie eseul, un copil îi poate cere să sugereze mai multe argumente, să explice termeni necunoscuți sau să identifice punctele slabe dintr-o variantă pe care copilul a scris-o, independent. Atunci când rezolvă o problemă de matematică, copilul poate cere o explicație a metodei și apoi poate reproduce soluția fără să se uite la răspuns. De asemenea, este util să îi încurajăm pe copii să compare răspunsul generat de AI cu manualul, notițele de la clasă sau alte surse educaționale de încredere. Astfel, interacțiunea devine un exercițiu de analiză, nu unul de simplă copiere.
Explicați-le că AI nu știe ce este adevărat și ce nu
Una dintre cele mai frecvente greșeli este tratarea unui răspuns generat de AI ca și cum ar proveni de la un motor de căutare sau de la un expert calificat. În realitate, un model lingvistic generează un răspuns prin anticiparea cuvintelor care au cea mai mare probabilitate să urmeze unele după altele, pe baza datelor utilizate pentru antrenarea sa. Răspunsul poate fi corect, dar modelul poate, de asemenea, să confunde fapte, să inventeze o sursă, să facă referire la un studiu care nu există sau să descrie cu încredere un eveniment care nu a avut loc niciodată.
Aceste erori sunt adesea numite „halucinații” ale AI. Părinții le pot explica acest concept copiilor în termeni simpli: un sistem AI nu oferă întotdeauna informații despre care „știe” cu adevărat că sunt corecte. Atunci când nu dispune de suficiente informații, poate completa golurile cu ceva care sună convingător, dar este incorect. Prin urmare, copiii ar trebui să învețe o regulă de bază: cu cât întrebarea este mai importantă, cu atât răspunsul trebuie verificat mai atent.
Folosiți cinci întrebări pentru a verifica informațiile online
Un set simplu de întrebări îi poate ajuta să se oprească înainte de a copia informații într-o temă sau de a le trata drept fapte.
Prima întrebare este: Cine sau care este sursa? Dacă un asistent AI menționează o carte, un studiu, un citat sau un fapt istoric, copilul ar trebui să verifice dacă sursa originală există cu adevărat și dacă este de încredere.
A doua întrebare este: Se potrivește răspunsul cu cerința? AI poate produce un răspuns bine formulat și convingător, dar care înțelege greșit întrebarea, folosește un nivel nepotrivit de detaliu sau oferă un răspuns care nu respectă instrucțiunile profesorului.
A treia întrebare este: Pot explica acest lucru cu propriile mele cuvinte? Dacă un copil nu poate înțelege sau reproduce independent raționamentul, nu ar trebui să trimită răspunsul ca fiind propria sa muncă.
A patra întrebare este: Unde altundeva pot verifica informația? Informațiile importante ar trebui verificate în manual, în notițele de la clasă, într-o resursă educațională oficială sau în mai multe surse de încredere.
A cincea întrebare este: Ar trebui să întreb un adult? Dacă informația se referă la sănătate, siguranță, un subiect sensibil sau pur și simplu pare confuză, să ceri ajutorul unui părinte sau al unui profesor este o parte firească a procesului de învățare.
Părinții pot exersa această modalitate de lucru împreună cu copiii la începutul anului școlar, analizând împreună un răspuns generat de AI pentru o temă, verificând sursele acestuia și discutând care părți sunt utile, incorecte sau trebuie rescrise.
Nu permiteți copiilor să transmită informații personale instrumentelor AI
Copiii pot percepe o conversație cu un chatbot ca pe o interacțiune privată. Ei pot simți că AI este un partener de încredere, căruia îi pot dezvălui informații despre ei, familia lor, școala lor sau problemele personale.
Părinții ar trebui să le explice că mesajele și conversațiile pot fi stocate și, în funcție de serviciu, pot fi utilizate pentru îmbunătățirea sau antrenarea sistemelor AI. Prin urmare, copiii ar trebui să evite introducerea numelui complet, adresei de domiciliu, numărului de telefon, numelui școlii, parolelor, documentelor de identitate, datelor cardurilor bancare, fotografiilor biletelor sau a oricăror alte informații confidențiale.
Aceeași regulă se aplică și datelor altor persoane. Copiii nu ar trebui să încarce fotografii, mesaje sau documente ale altor persoane fără permisiunea acestora.
Protejați dispozitivele și dezvoltați, în același timp, gândirea critică
Gândirea critică este cea mai importantă modalitate de protecție împotriva conținutului generat de AI care poate induce în eroare, însă aceasta ar trebui susținută de măsuri de bază privind securitatea tehnică.
Autentificarea în doi pași ar trebui activată pentru conturile copiilor, iar fiecare cont ar trebui să aibă o parolă puternică și unică. Aplicațiile ar trebui descărcate numai din surse oficiale și menținute actualizate. O soluție de securitate de încredere poate contribui, de asemenea, la detectarea paginilor de phishing, a fișierelor rău intenționate și a altor amenințări online.
Părinții pot verifica împreună cu copiii și setările de confidențialitate și pot analiza cât de multe informații personale sunt vizibile pentru persoane necunoscute.
Familiarizați copiii cu noțiunile de bază de securitate cibernetică folosind instrumente educaționale precum Kaspersky Cybersecurity Alphabet — o carte gratuită, disponibilă pentru descărcare, care explică principalele concepte, regulile de igienă cibernetică și modalitățile de evitare a fraudelor.
Părinții își pot consolida, de asemenea, propriile competențe digitale urmând cursul Kaspersky “Cyberhygiene”. Acesta explică principiile de bază ale siguranței online într-un format accesibil și îi poate ajuta pe adulți să se simtă mai încrezători atunci când discută cu copiii despre parole, date personale, phishing, link-uri suspecte și utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale.
