Liceele în care nimeni nu a luat bacalaureatul în acest an nu vor mai avea clasa a IX-a în 2020 – aşa prevede metodologia de fundamentare a cifrei de şcolarizare pentru anul şcolar 2020-2021 aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Prevederea iese din rutina reglementărilor de acest fel şi vorbeşte despre configuraţia orientării şcolare şi profesionale pe termen scurt, cu deschidere spre o perspectivă economică mai îndelungată.
Totodată, se înscrie într-o preocupare afirmată deocamdată ezitant de intervenţie benefică pentru atenuarea dacă nu pentru stoparea fenomenului pe care-l reprezintă manifestarea întinsă a lipsei învăţăturii şi implicit a lipsei ştiinţei de carte la nivel de liceu.
„Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de preşcolari şi elevi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ particular, precum şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul şcolar 2020-2021”, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5090 din 30 august 2019, poate fi socotită un cadru al tabloului viitorului an şcolar. Numărul elevilor şi preşcolarilor care urmează să dea viaţă acestui tablou va porni de la o serie de criterii generale pe care metodologia le descrie prin aplicarea şi determinarea pe care le va avea fiecare: „criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic,criteriul geografic, criteriul socioeconomic şi criteriul relevanţei”.
Criteriul economic va avea în vedere „1. situaţia claselor paralele care se estimează că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă, stabilită prin lege, şi a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale; 2. situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare”. Sugestia de evitare a risipei cu încadrările este firească şi face explicabilă cerinţa pentru comasări. De asemenea, sunt cerute „analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici şi proiectarea ofertei de formare profesională în învăţământul profesional şi tehnic privind calificările profesionale şcolarizate în acest segment de învăţământ”.
Noutatea admiterii viitoare priveşte liceul: nu se va mai organiza admitere la liceele cu 0% promovare la bacalaureatul din acest an. Riguros spus, acele licee nu mai au dreptul să ceară locuri pentru clasa a IX-a în anul şcolar 2020-2021: „Articolul 9 (1) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a cu frecvenţă zi învăţământ liceal, pe nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/programul de studii, pentru care s-a obţinut prin ordin de ministru autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unităţile de învăţământ în care, în sesiunea iunie-iulie 2019 a examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de cel puţin un absolvent”.
Dincolo de faptul că cine a scris acest alineat din metodologie stă prost în mod exemplar cu limba română („procent… la sută”, „procent de promovabilitate”, virgule unde nu le e locul, formulare confuză), prevederea este bine-venită. Speculând, ea poate fi pusă în rând cu interzicerea admiterii la liceu cu medie sub 5 şi interpretată ca transformare a liceelor cu 0% promovare la bacalaureat în şcoli profesionale, numai că interpretarea e şubredă, fiindcă spre deosebire de admiterea după opt clase, care e obligatorie şi deci undeva trebuie să fie, iar dacă nu e la liceu, nu are unde să se producă decât la învăţământ profesional, alocarea cifrei de şcolarizare nu este obligatorie. În general, este cu totul neproductivă suspectarea oricărei măsuri de prevenire a accesului la liceu şi a trecerii prin liceu fără a învăţa carte ca fiind o formă de înjosire a învăţământului profesional şi de pedepsire a acelor elevi care nu intră la liceu. La fel de neproductivă este şi „promovarea” învăţământului profesional prin repetarea întruna a nevoii de instalatori şi electricieni care să repare prin casă, măcar pentru că mersul este spre industriile bazate pe tehnologii de vârf. Vorba cuiva, de ce nu ar fi invers: liceul să fie arătat ca o soluţie pentru cine nu e de şcoală profesională?!
