Cultivată ca atare, dar și în sisteme de culturi asociate și succesive, salata este unul dintre alimentele cele mai populare din țara noastră. Preferată pentru căpățâni și consumată în stare proaspătă, salata are un conținut bogat în nutrienți și vitamine.
Momentul cel mai prielnic pentru cultivare este debutul primăverii, dar poate fi aleasă și perioada de toamnă. Mai puțin benefică este absența tratamentelor corespunzătoare împotriva agenților patogeni.
În rândurile de mai jos, facem o trecere în revistă a amenințărilor ce pun în pericol această cultură și aflăm care este rolul fungicidelor.
Care sunt dăunătorii ce amenință salata
Pentru ca o cultura de salata să fie vandabila, este obligatoriu ca aceasta să fie una sănătoasă. Este necesar ca dăunătorii salatei, precum și bolile pe care aceștia le pot cauza, să fie bine cunoscuți, pentru a se trece la combaterea lor cu mijloacele potrivite. Cei mai cunoscuți dăunători ai acestei culturi sunt:
- limaxul cenușiu (Deroceras agreste): adăpostit în sol, acesta este un dăunător ce acționează pe timp de noapte sau de ploaie, prin găurirea frunzelor;
- puricele negru (Phyllotreta atra): dăunător care atacă nu doar frunzele, ci și florile sau chiar semințele, până la distrugerea integrală a plantei;
- viermii de sârmă (Agriotes spp.): deși au o generație nouă abia la patru sau la cinci ani, aceștia atacă salata atât în câmp, cât și în seră;
- musculița albă a verzei (Aleyrodes brassicae): acest dăunător acționează tot la nivelul frunzelor, dar nu prin găurirea lor, ci prin stoparea dezvoltării și îngălbenire;
- păduchele verde al castraveților (Aphis gossypii): similar cu musculița, acest păduche epuizează sucul celular al frunzelor și cauzează deformarea lor.
Ce boli pot compromite această cultură
Acțiunea agenților patogeni care acționează asupra salatei se manifestă în diferite moduri. Părțile plantei, printre care se numără rădăcina, frunzele, tulpina florală, florile sau fructul, sunt afectate din ce în ce mai sever, pe măsură ce avansează atacul. Printre cele mai frecvente boli care pot afecta cultura salatei se numără:
Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea): de regulă, această boală afectează planta într-o manieră violentă chiar și după ce salata a fost recoltată. Cele mai vulnerabile părți ale plantei sunt nervurile frunzelor sau frunzele de la bază;
Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum): boală agresivă, manifestată la sol, aceasta atacă tija și frunzele de la baza plantelor. Din cauza ei, salata putrezește la nivelul coletului, precum și al frunzelor de la bază;
Mana salatei (Bremia lactucae): aceasta apare atât în culturile de salată din câmp, cât și în cele din sere sau solarii. Boala debutează pe fondul umidității crescute, în condițiile unei temperaturi ambientale care variază între 10 și 21 de grade Celsius;
Căderea plăntuțelor (Pythium ultimum): această boală atacă în special răsadurile, pe fondul unei umidități ridicate a solului, combinate cu temperaturi de peste 20 de grade Celsius. Răsadurile sunt atacate în zona coletului, spre rădăcină și spre tulpină;
Antracnoza salatei (Microdochium panattonianum): frunzele sunt principalele ținte ale acestei boli. Antracnoza produce pete cu aspect umed, pe ambele părți ale frunzelor, iar apoi duce la uscarea și necrozarea acestora;
Fuzarioza salatei (Fusarium oxysporum): boala atacă încă de când salata se află la faza de răsad, când frunzele se îngălbenesc, iar apoi se ofilesc și mor. Salata care este afectată de fuzarioză nu mai poate dezvolta căpățâni;
Făinarea salatei (Golovinomyces cichoracearum): dintre toate părțile salatei, această boală țintește frunzele mature și își face simțită prezența sub forma unui praf alb pe ambele părți. Ulterior, frunzele afectate se decolorează și se deformează;
Cercosporioza (Cercospora longissima): favorizată de umiditate și de temperatura crescută, boala debutează cu pete ovale, de culoare maronie și cu centrul alb. La peste 25 de grade Celsius, petele cresc și afectează frunzele în întregime;
Verticilioza (Verticillium dahliae): atacul acestei boli apare la baza plantei, iar frunzele se îngălbenesc și se ofilesc, însă rămân atașate de căpățână. Rădăcina salatei poate căpăta dungi în culori precum maroniu, negru sau verde.
Ce importanță au fungicidele
Prin efectul lor eficace, fungicidele de nouă generație garantează protecția culturii în fața bolilor, cât și obținerea unei recolte mărite, de o calitate îmbunătățită. Tehnologia AgCelence®, avand efecte fiziologice, este prezentă în produsul Signum®. Acesta conține două substanțe active noi, cu moduri diferite de acțiune: piraclostrobin si boscalid. În cazul culturii salatei, un fungicid precum Signum® se va aplica în max. 2 tratamente/sezon , de la apariția celei de-a doua frunze și până ce se formează complet căpățâna. Acest produs combate doi dintre cei mai frecvenți agenți patogeni la salată: putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) și putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum).
Beneficiile fungicidelor de ultimă generație se materializează prin obținerea unei recolte profitabile de salată. Cu respectarea etapelor de îngrijire ale culturii de salată, concomitent cu modul corect de aplicare a metodelor de protecție în fața bolilor, fermierii vor constata rapid o calitate îmbunătățită a producției.
Credit foto: Shutterstock
