Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit joi cu scopul de a se pune de acord asupra primului pachet financiar al Uniunii fără britanici. Este vorba de bugetul european pentru perioada 2021-2027. De departe, spun corespondenții de presă la Bruxelles, unul dintre subiectele-cheie ale dezbaterilor este politica agricolă comună (PAC) ce implică alocarea în buget a unor sume cât mai importante posibil destinate subvențiilor agricole.
Pe hârtie, spune corespondenta la Bruxelles a ziarului „Le Figaro”, acest summit european ar putea dura până sâmbătă, chiar până duminică, președintele Consiliului European, Charles Michel, alegând să nu fixeze limita dezbaterilor care au loc cu ușile închise. Mai mult, încă de miercuri, la Bruxelles circulă zvonul potrivit căruia o nouă reuniune ar putea avea loc, pe aceeași temă a bugetului european, în ziua de 5 martie. Oricum, Angela Merkel, citată de presă, a anticipat „negocieri foarte dure și complicate”. Pentru Charles Michel, misiunea actuală este prima de acest gen de la preluarea funcției de președinte al Consiliului European. În plus, el trebuie să țină cont de lipsa de acum înainte de pe lista contributorilor a Regatului Unit, reprezentând 75 miliarde de euro. Previziunile referitoare la dificilele dezbateri cu privire la bugetul european l-au determinat ca în prealabil să poarte mai multe discuții individuale cu șefii celor 27 state ale Uniunii.
Negociat la fiecare șapte ani, cadrul financiar plurianual (CFP) trebuie să fixeze sumele pe care Uniunea Europeană le poate cheltui pentru finanțarea politicilor sale pe o perioadă de șapte ani. Acest buget este mai întâi propus de Comisia Europeană, înainte de a fi amendat și adoptat în unanimitate de către statele membre în cadrul Consiliului UE. Parlamentul European trebuie de asemenea să-l adopte, având dreptul să opună un veto.
Un buget de 1094 miliarde de euro
În general, șefii de stat și de guvern au nevoie de două summituri pentru a decide bugetul plurianual. Reamintim că, în 2013, liderii statelor membre au ajuns la un acord la data de 8 februarie, dar procedura a fost finalizată abia la jumătatea lunii decembrie. Această adoptare tardivă a avut un efect grav: s-a pierdut un an în distribuirea fondurilor europene atât de necesare unor state. De data aceasta, Charles Michel dorește să accelereze adoptarea bugetului european, determinându-l, între altele, să procedeze la multiplele întâlniri bilaterale în capitalele europene. Domnia sa a propus trecerea bugetului european la 1082 miliarde euro pentru perioada actuală, la 1094 miliarde, reprezentând o sumă cu 40 miliarde euro mai puțin decât propunerea Comisiei Europene. Pentru compensarea contribuției pe care o avea Regatul Unit (75 miliarde de euro), Charles Michel are în vedere noi resurse, cum ar fi taxa pe plastice, care ar aduce 5,9 miliarde de euro și o majorare a prețului cotelor de emisii de CO2, care ar putea aduce 8,7 miliarde de euro.
Negocierile se anunță extrem de dure
Va fi foarte dificilă, spun experți în domeniu citați de corespondenta ziarului „Le Figaro”, realizarea echilibrului între politicile tradiționale cum ar fi agricultura sau coeziunea (destinată regiunilor mai puțin dezvoltate) și noile priorități, în special lupta cu efectele schimbărilor climatice. În proiectul lui Charles Michel, sumele alocate PAC sunt reduse de la 382 miliarde euro în perioada 2014-2020, la 329 miliarde în bugetul viitor. Primii care au reacționat au fost francezii. Amelie de Montchalin, ministrul francez al Agriculturii, a comunicat presei că Franța „dorește un acord, dar nu cu orice pretz”.
Un grup de așa-numiți „frugali” doresc un buget mic
„Prietenii coeziunii”, respectiv un grup de circa 15 țări din Europa de sud, centrală și răsăriteană, nu-și ascund neliniștea în fața riscului unor „tăieri” la fondurile pentru politicile „tradiţionale” , de care au beneficiat până acum. Președintele Consiliului a mărit un pic bugetele destinate politicii de coeziune și PAC.
Franța, la fel ca alte 15 țări europene menționate mai sus, dorește să profite de plecarea din Uniune a Regatului Unit pentru a se pune capăt scutirilor de unele contribuții de care au beneficiat până acum cinci state (Germania, Danemarca, Olanda, Austria și Suedia), ceea ce a dus la o reducere a contribuției lor financiare la bugetul UE. Aceste țări, cu excepția Germaniei, așa-numitele state „frugale”, reclamă un buget la care contribuțiile naționale să fie limitate la 1% din PIB. Or, un buget de 1.094 miliarde euro reprezintă contribuții de 1,074%, chiar mai mică decât propunerea Comisiei Europene de 1,114%.
Germania, țara cea mai bogată din Europa, ea singură, finanțează o cincime din bugetul european, cota ce ar urmă să crească pentru noul buget cu… 25%. Aceste state sunt și cele mai vocale împotriva scutirilor de unele taxe acordate unor state membre.
