Federația „Solidaritatea Sanitară” semnalează public intenția unei forme de privatizare a unei bune părți din fondurile publice de sănătate. Este forma de proiect de H.G. pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru, care prevede dreptul unităților private de a stabili după bunul plac tarifele serviciilor medicale prestate pentru care beneficiază (și) de finanțare publică. Conform proiectului de H.G. aceste servicii medicale ar urma să poată beneficia de o plată mixtă: din fondurile publice și prin contribuția personală a pacienților/asigurările de sănătate complementare.
În documentul care conține propunerile și observațiile la proiectul de H.G. pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru, Federația „Solidaritatea Sanitară” a atenționat Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) asupra discriminării instituite pe această cale atât pentru pacienți, cât și pentru unitățile sanitare publice, indicând potențialele consecințe negative.
Problema pe care încearcă s-o rezolve aceste propuneri ale CNAS este reală, la ora actuală existând de facto o diferență a nivelului de decontare a serviciilor medicale între spitalele publice și cele private (spitalele publice beneficiind în plus de sumele acordate – prin acte adiționale – pentru finanțarea creșterilor salariale din 2015 până în prezent). Mai mult decât atât, CNAS este nevoită să găsească soluțiile de rezolvare a acestei probleme în condițiile prevederilor art. 230, alin. (2^1)-(2^3) (raportat la termenul stabilit de alin. 2^5) din Legea nr. 95/2006 (introduse de guvernarea PSD prin OUG nr. 27/2019). Însă, raportat la această problemă și la prevederile legale, soluția propusă de CNAS încalcă principiul proporționalității, favorizând unitățile sanitare private în dauna celor publice.
Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită ca măsura să fie una proporțională, tarifele serviciilor medicale acordate de unitățile sanitare private care solicită finanțare publică să nu poată depăși nivelul finanțării agregate acordat spitalelor publice (unitățile sanitare private având posibilitatea stabilirii tarifelor la nivelul dorit de ele pentru serviciile medicale care nu sunt finanțate din fondurile publice). Solicitarea noastră este în spiritul prevederilor art. 230, alin. (2^1)-(2^3) din Legea nr. 95/2006, satisfăcând condițiile legale.
Câteva exemple de efecte negative ale măsurii propuse de CNAS:
- Combinată cu obligația spitalelor publice de introducere a listelor de așteptare, măsura va conduce la mutarea forțată a pacienților din zona publică în cea privată.
- Creșterea nivelului de contractare a unor categorii de servicii medicale „profitabile” cu unitățile private va conduce atât la diminuarea posibilității unităților publice de acordare a acestor servicii medicale cât și, în consecință, la creșterea numărului de pacienți asigurați care ajung să fie obligați la plata diferențe dintre tariful stabilit „la liber” de către unitățile private și nivelul decontării asigurată de serviciul public. După cum se poate constata, într-o astfel de situație pacienții, deși sunt asigurați, vor putea accesa acele servicii medicale doar contra cost (prin plata diferenței de tarif).
- Plata publică acordată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) va fi utilizată pentru finanțarea profitului unităților sanitare private, reducând astfel semnificativ partea de cheltuială utilă și necesară efectuată din acest fond. În fapt, este vorba de privatizarea treptată a FNUASS (măsură încercată și în perioada 2009-2011).
Trebuie remarcat că măsura accentuează dezechilibrul creat de pandemie între spitalele publice și unitățile private, primele fiind obligate, în majoritatea cazurilor, să-și modifice activitatea pentru a trata pacienți COVID-19, o bună parte din restul categoriilor de pacienți fiind preluată de unitățile private, acestea din urmă nefiind prinse în efortul colectiv de luptă împotriva pandemiei.
O altă problemă a proiectului de H.G. pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru, din perspectiva interesului public, o constituie introducerea de facto a asigurărilor de sănătate complementare doar pentru serviciile prestate de unitățile de sănăta te private (precizăm că sursa de bază a erorii o constituie de fapt prevederile art. 230, alin. (2^1)-(2^3) din Legea nr. 95/2006, așa cum au fost introduse prin OUG nr. 27/2019). Ca principiu, rostul asigurările de sănătate complementare este să genereze posibilitatea cetățenilor de a se asigura pentru serviciile medicale care nu fac parte din pachetul de bază. Cu alte cuvinte, introducerea acestui instrument financiar este condiționată de existența următoarelor mecanisme:
- Stabilirea pachetului de bază de servicii medicale la nivelul posibilităților reale de finanțare ale FNUASS, raportat la costurile reale ale serviciilor medicale. În acest caz toți cetățenii asigurați ar putea beneficia de serviciile medicale din pachetul de bază oricând, fără nicio contribuție suplimentară, acordate la un standard de calitate.
- Introducerea asigurărilor de sănătate complementare, cetățenii având astfel posibilitatea de a se asigura pentru a beneficia de finanțarea serviciilor medicale care nu fac parte din pachetul de bază. Aceste servicii medicale suplimentare pachetului de bază pot fi acordate atât în spitalele private cât și în spitalele publice, ambele categorii de unități putând beneficia de finanțarea suplimentară furnizată de asigurările de sănătate complementare pentru pachetele de servicii medicale ce nu sunt incluse în pachetul de bază.
Federația „Solidaritatea Sanitară” solicită instituțiilor statului stabilirea acestor prevederi în acord cu propunerile înaintate și cu interesul public.
