1.1 C
București
luni, 8 martie

De la sesiunea Parlamentului European: UE este cadrul potrivit pentru a face faţă pandemiei, dar este nevoie de reformă

. Potrivit unui sondaj comandat de PE, creștere cu zece puncte procentuale a numărului de cetăţeni care au exprimat o opinie pozitivă cu privire la UE (50%) în comparație cu toamna anului 2019 .

. 48% dintre respondenți doresc ca lupta împotriva sărăciei și a inegalităţilor sociale să ocupe un loc prioritar pe agenda Parlamentului European.

. 63% dintre respondenți doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important în viitor .

Pandemia de COVID-19 a întărit convingerea cetăţenilor că Uniunea Europeană este cadrul potrivit pentru a dezvolta soluții eficiente pentru combaterea COVID-19 și a efectelor sale.

La finalul anului 2020, mai mulţi respondenți la un sondaj de opinie au considerat că lucrurile merg într-o direcție bună la nivelul UE în comparație cu propria ţară. În plus, aproape trei din patru respondenți la nivel european (72%) consideră că planul de redresare al UE ar permite economiei ţării lor să își revină mai rapid în urma efectelor negative ale pandemiei de coronavirus.

Un nou sondaj comandat de Parlamentul European și realizat în perioada noiembrie-decembrie 2020 de Kantar constată o creștere cu zece puncte procentuale a numărului de cetăţeni la nivelul UE care au exprimat o opinie pozitivă cu privire la UE (50%) în comparație cu toamna anului 2019. Dintre românii participanți la acest sondaj, 52% se arată pozitivi cu privire la UE. 66% dintre respondenții la sondaj sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, perspectiva individuală rămâne pesimistă în fața pandemiei: 53% dintre respondenții din UE consideră că situația economică din țara lor va fi mai gravă peste un an în comparație cu situația actuală. 46% dintre respondenții din România se aşteaptă la o situație economică mai gravă peste un an. Doar unul din cinci respondenți la nivelul UE (21%) consideră că situația economică natională s-ar îmbunătăti în anul următor. Peste jumătate dintre respondenții din statele UE (52%) se asteaptă că peste un an condițiile lor individuale de viată să fie aceleași că în prezent. Un sfert dintre respondenți (24%) consideră că vor fi și mai dezavantajaţi într-un an, în timp ce 21% cred că le va fi mai bine. Probabil determinați de aceste consecințe percepute, cetăţenii formulează o nouă prioritate politică de vârf pentru Parlamentul European: 48% dintre respondenții la nivelul UE doresc ca lupta împotriva sărăciei și a inegalităţilor sociale să ocupe un loc prioritar pe ordinea de zi. Aceasta este prima prioritate în toate statele membre ale UE, cu excepția Finlandei, Cehiei, Danemarcei și Suediei, unde prioritate are lupta împotriva terorismului și a criminalităţii. La nivel european, următoarele priorităţi indicate de cetăţeni sunt măsurile pentru combaterea terorismului și a criminalităţii (35%), pentru creșterea accesului la educație de calitate (33%) și cele pentru protejarea mediului înconjurător (32%).

În România, lupta împotriva sărăciei și a inegalităţilor sociale este considerată o prioritate de 44% dintre respondenți, urmată de măsuri pentru creșterea accesului la educație de calitate (34%) și de măsuri pentru asigurarea accesului la hrană sigură pentru cetăteni și un nivel de viată decent pentru fermieri (27%).

O modificare similară apare, de asemenea, în clasificarea de către cetăteni a valorilor fundamentale pe care Parlamentul European ar trebui să le apere. În timp ce apărarea drepturilor omului în întreaga lume (51%) și egalitatea între bărbati și femei (42%) rămân pe primele locuri la nivel UE, solidaritatea dintre statele membre este pe locul al treilea, 41% dintre respondenții europeni dorind că Parlamentul să apere această valoare mai presus de toate celelalte, comparativ cu 33% în urmă cu un an.

Apărarea drepturilor omului în întreaga lume este prima valoare indicată și de respondenții din România (46%). Solidaritatea între statele membre (40%) slibertatea de exprimare (36%) sunt următoarele două valori fundamentale indicate de respondenții din România.

Apel la o reformă fundamentală a UE

Pandemia și alte provocări globale, cum ar fi urgența climatică, susțin apelul cetăţenilor la o reformă fundamentală a UE. 63% dintre respondenții europeni la sondaj doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important în viitor, ceea ce reprezintă o creștere cu 5 puncte procentuale faţă de toamna anului 2019. În România, 69% dintre respondenți doresc un rol mai important pentru Parlamentul European. Imaginea pozitivă a UE era în creștere la finalul anului trecut, la fel și apelul la schimbare: doar 27% sprijină UE în modul în care a fost realizată până în prezent, în timp ce 44 % „mai degrabă sprijină UE”, dar doresc o reforma a acesteia. Alți 22% se arată „mai degrabă sceptici cu privire la UE, dar ar putea să-și schimbe din nou punctul de vedere în lumina unei reforme radicale”.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat: „Mesajul acestui sondaj este clar: cetăţenii europeni sprijină Uniunea Europeană și consideră că UE este cadrul potrivit pentru a căuta soluții la criză. Dar, reformarea UE este în mod clar ceva ce cetătenii așteaptă și acesta este motivul pentru care trebuie să lansăm cât mai curând posibil Conferința privind viitorul Europei.”

- PUBLICITATE -

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW