În cel mai recent număr (august 2021) din revista de cultură universală ”Constelaţii diamantine”, Nicolae Mareş continuă materialul ”Eroii neamului – eroi veşnic vii”, evocând destinele eroilor români care s-au jertfit pentru patrie. Este prezentată cititorului istoria lagărului de la Lamsdorf, al optulea – ca suprafaţă – din toate lagărele germane ale tuturor timpurilor, dar şi a Cimitirului din Markeim şi a Cimitirului Românesc, punându-se accent pe dureroasa nepăsare de care au dat dovadă autorităţile româneşti în păstrarea vie a amintirii acestor eroi şi în dreptatea istorică ce li se cuvine.
”Memoria unor lacrimi” este titlul sub care Livia Ciupercă propune un eseu despre valoarea atribuită clipei (văzută ca o clipă a extazului sau a deciziilor luate sub impulsul unui singur moment) şi consecinţele înţelegerii greşite a acestui moment. Şi, pornind de la întâlnirea cu cartea ”Take Ionescu. Amintiri. Discursuri pentru România Mare”, a implicaţiilor sociale şi politice pe care le poate avea o abordare sau alta, fie una onorantă, autentică, fie, dimpotrivă, una falsă, aparţinând unor lideri de conjunctură.
Doina Drăguţ continuă, sub genericul ”Jocul minţii”, să caute înţelesurile ascunse ale existenţei. În ”Viaţa ca un vis”, după ce trece în revistă principalele ţeluri ale oamenilor, concluzionează: ”Dar dincolo de timp/Orizonturile dispar/Şi în final/Omul înţelege/Că viaţa sa/A fost un vis”. Adică, dacă vreţi, un echivalent peste timp al tezei budiste conform căreia ”viaţa este o iluzie”, sau al pasajului din ”Suferinţele tânărului Werther”, de Goethe: ”Că viaţa omului este numai un vis, asta au crezut mulţi, şi gândul acesta a început să-mi dea târcoale şi mie”, transpus însă într-o formă originală, de poezie filosofică. În timp ce, în ”Realitatea sinelui”, drumul eliberării de sine este văzut, aşa cum este şi firesc, ca o detaşare de terestru şi de forma întrupată.
Bicentenarul Vasile Alecsandri (21 iulie, stil vechi, 3 august, stil nou) este onorat de Liviu Chiscop sub titlul ”Bicentenar Vasile Alecsandri, un poet complex, în cea dintâi ediţie completă”. Autorul prezintă date esenţiale din biografia celui ce a fost ”deopotrivă scriitor de talent şi om politic remarcabil”, arătându-se că acesta ”A participat activ la toate acţiunile importante ale vremii sale”. Marelui poet îi este dedicată, cu prilejul Bicentenarului, tipărirea – de către Fundaţia Naţională pentru Cultură şi Artă a Academiei Române – unei ediţii complete de Poezii, în două volume, însumând nu mai puţin de 2388 de pagini. Este vorba de o ediţie de lux, bibliofilă.
La 140 de ani de la naşterea marelui muzician George Enescu (n. 19 august 1881), Marin I. Arcuş îi dedică acestuia un material, intitulat, simplu, ”George Enescu – 140”, în care ne oferă repere principale din evoluţia lui Enescu, dar şi câteva consideraţii amare pe tema condiţiei geniului.
Ion Popescu-Brădiceni publică partea a doua a ”Arghezienei europene”, un studiu care, după cum mărturiseşte autorul, se vrea ”o introducere la o CARTE despre cărţi”. Scris de pe poziţiile criticului exigent, versat, atent la orice nuanţă, materialul reflectă, într-o notă rafinată, impresiile generate de Festivalul Internaţional de Literatură ”Tudor Arghezi”, ”alături de şi întru acesta” autorul spunând că a trăit ”o viaţă de om”.
Ionel Popa continuă serialul ”Sadoveniene” cu partea a doua, dedicată analizei scrierii ”Măria-sa, puiul pădurii”, relevând, încă de la început, că ”Sadoveanu a manifestat de timpuriu interes pentru creaţia populară şi pentru ceea ce istoria literară numeşte generic cărţile populare”. Fără a o considera egala unor capodopere sadoveniene precum Baltagul şi Fraţii Jderi, autorul articolului îşi propune să arate, cu argumente, că ”această carte nu este de raftul doi ori trei; este o mică capodoperă”.
Şi, în acest sens, procedează la o analiză amănunţită, cu multe citate şi explicaţii, concluzionând că ”Măria-sa, puiul pădurii este carte unică în literatura noastră şi superioară estetic şi filosofic-moral altora similare din literatura universală, începând chiar cu legenda medievală despre Genoveva de Brabant”.
În acest număr veţi găsi multe reproduceri ale unor lucrări de Georges Braque, care suntem siguri că vă vor suscita interesul. Filip Tudora, sub genericul ”picătură de pictură”, îi dedică un portret pictorului francez, reprezentant al cubismului.
Mai semnează: Mihai Caba, Silviu Doinaş-Popescu, Dragoş Niculescu, Al. Florin Ţene, Vavila Popovici, Lucia Cosmina Vlad, Liliana Popa, Iulian Chivu, Mircea Tutunaru, Gheorghe Andrei Neagu, George Petrovai, Gheorghe A. Stroia, Galina Martea, Florentin Smarandache, Veronica Balaj, Mariana Zavati Gardner, Ştefan Dumitrescu, Dumitru Ichim, Elena Boholt, Olimpia Mureşan, Marin Mihalache, Gelu Dragoş, N. Grigore-Lăcriţa.
FELICITĂRI!