7.5 C
București
marți, 20 octombrie

Efectul nociv al migrației forței de muncă înalt calificate

Eliminarea vizelor în cadrul Uniunii Europene a condus la mobilitatea lucrătorilor între țările membre. Conform unui studiu publicat de institutul EconPol din Bruxelles, aceasta s-a dublat de la începutul secolului.

Într-un studiu efectuat pentru rețeaua de cercetare EconPol, experți din cadrul institutului CEPS din Bruxelles menționează că migrația est-vest a fost în general un lucru pozitiv din punct de vedere economic pentru țările beneficiare; dar o migrație mai mare a forței de muncă bine calificate dinspre sud și sud-est spre nord și nord-vest ar putea avea un impact negativ asupra economiei țărilor de origine.

Potrivit autorilor, în prezent aproximativ 4% din toți lucrătorii cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani locuiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

În vârful clasamentului se află românii, cu 19,7% , urmați de lituanieni cu 14,8%, croați cu 13,9%, portughezi cu 13,8% și estonieni cu 12,6%. În partea de jos a clasamentului se situează germanii cu 1% , britanicii cu 1,1%, suedezii și francezii cu 1,3% și finlandezii și cehii cu 1,8% fiecare.

Migrația forței de muncă de la est la vest a luat amploare după cele două valuri de aderare la Uniunea Europeană din anii 2004 și 2007 , una din țările principale vizate fiind Germania . În anul 2018, românii au fost cei mai numeroși cetățeni stabiliți în Germania .

Statele est-europene au înregistrat creșteri economice importante în ultimele perioade, diferența de salarii scăzând semnificativ față de media Uniunii Europene.

În anul 2018, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în grupul statelor est-europene ajunsese la un nivel de 46% din media Uniunii Europene. În anul 2013 acesta era de 41%.

Un factor determinant în dezvoltarea economiei țărilor est-europene a fost integrarea tot mai puternică a acestora pe piața comună europeană și mondială..

Brexitul – o problemă încă nerezolvată

O problemă importantă pentru forța de muncă este la ora actuală momentul Brexit de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Data de 31 octombrie 2019 se apropie și sunt în continuare o serie de chestiuni extrem de importante încă neclare, nerezolvate în ceea ce privește situaţia cetăţenilor din Uniunea Europeană care lucrează în această țară.

Trasarea viitoarei frontiere a Uniunii Europene este una dintre principalele probleme fără răspuns și în ziua de azi legată de dreptul la liberă circulaţie ; negocierile pe tema Brexit purtate cu Uniunea Europeană nu sunt încă finalizate .

În cazul unui Brexit fără acord la data de 31 octombrie 2019, Executivul britanic a anunţat deja că cetăţenii Uniunii Europene, nou-veniţi în Marea Britanie, nu vor mai dispune de dreptul la liberă circulaţie. Măsura nu îi va afecta și pe cetăţenii Uniunii Europene care trăiesc deja în Marea Britanie.

Executivul precizează că vor fi introduse legi mult mai severe în cazul noilor sosiţi, aceștia urmând a fi selectați pe baza unui sistem de puncte, după model australian. Cei care se află deja pe teritoriul Regatului Unit ar putea rămâne.

Conform statisticilor, din cei peste 3,5 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene stabiliţi în Marea Britanie până acum s-au înregistrat doar în jur de un milion; aceștia o mai pot face până la sfârșitul anului 2020.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene menționează că Uniunea Europeană este pregătită în cazul eșuării Brexitului cu Marea Britanie, dar crede totuși că lipsa unui acord între părți va crea dificultăţi atât cetăţenilor, cât şi întreprinzătorilor din spaţiul comunitar.

Uniunea Europeană subliniază că efectele negative vor fi mai puternic resimţite într-o ţară cu aproximativ 66 de mlioane de cetăţeni decât pe piaţa internă a Uniunii Europene estimate la 450 de milioane de consumatori.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene arată că până în anul 2060 România ar putea pierde 7,8 milioane de locuitori, 40% din populație, dacă se dublează migrația. Vor pleca din țară în principal oamenii cu educație superioară și înaltă calificare .

Un asemenea exod de populație , în special cea activă , ar avea efecte dramatice asupra României. S-ar putea ajunge la o situație cel puțin bizară, în care populația din diaspora de origine românească să fie mai mare decât populația din țara de origine.

În ultimii 25 de ani, cele mai mari pierderi demografice din cauza migrației au avut loc în țările din Estul Europei , având ca principală cauza nivelul de trai. Oricine își dorește, în special tinerii , o viață mai bună .

Dacă migrația din ultimii ani continuă cu circa 200.000 de emigranți pe an, populația din România ar scădea de la 19,9 milioane de cetățeni în anul 2015 până la 12 milioane de cetățeni în anul 2060 .

În prezent se estimează că în străinătate lucrează aproximativ 5 milioane de români.

Principalele țări de destinație ale românilor sunt:

  • Italia – peste1 milion de migranți români ;
  • Spania – peste 650 mii migranți români ;
  • Germania cu 590 mii migranți români.

Cifra de 5 milioane de români care lucrează în străinătate are efecte directe, nocive, pentru economia și societatea românească:

  • Majoritatea celor plecați fac parte din populația activă , cu studii și calificări superioare ;
  • Companiile din România întâmpină dificultăți în activitățile desfășurate în ceea ce privește găsirea și angajarea de forță de muncă calificată; Suplimentarea locurilor de muncă pentru muncitori aduși în special din Asia nu reprezintă o sursă viabilă de dezvoltare puternică și competitive pe piață a firmelor .
  • Sunt 5 milioane de lucrători români care nu contribuie la Bugetul de Stat al României . Dacă calculăm la salariul minim actual de 2080 lei și luăm în calcul doar 25% fondul de pensii + 10 % fondul de sănătate, rezultă o pierdere lunară de 3,64 miliarde / lună ;
  • Sondajele arată că 47% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 35 de ani spun că și-ar dori să emigreze . Populația îmbătrânește continuu; de unde bani de pensii și de asistență socială?

Un studiu efectuat de UNESCO arată că oamenii cu educație superioară, cei calificați, doresc un nivel de trai ridicat, conform pregătirii lor. De aceea părăsesc zonele rurale sau slab dezvoltate economic și migrează în zonele dezvoltate unde veniturile salariale sunt mai mari .

În urma analizei efectuate în 53 de state, specialiștii au ajuns la concluzia că probabilitatea migrației din țările de origine în alte state s-a dublat printre cei cu studii primare, s-a triplat pentru cei cu educație secundară (liceu și gimnaziu) și s-a mărit de patru ori printre cei cu studii superioare comparativ cu cei fără educație.

Conform statisticilor, pe primul loc în topul migrației specialiștilor din România se situează asistenții medicali cu 18.597 persoane, locul doi medicii cu 12.103 persoane și pe locul trei profesori de liceu și gimnaziu, învățători și educatori cu peste 6.500 persoane . Aceştia și-au cerut recunoașterea profesiei în țările Uniunii Europene, potrivit Bazei de date a profesiilor reglementate a Comisiei Europene.

În următorii 40 de ani, până în anul 2060 , specialiştii susţin că dimensiunea totală a forței de muncă se va modifica de la 245,8 milioane la 214,1 milioane. Această scădere se datorează faptului că vor fi mai puțini lucrători cu studii elementare (învățământ primar – de la 50,7 la 14,0 milioane) și medii (secundar superior și inferior – de la 108,2 la 74,2 milioane).

Pentru aceeași perioadă, specialiștii prevăd că va creşte numărul lucrătorilor care au o educație post-liceală, a celor cu diplomă de licență, diplomă de masterat sau doctorat . Conform raportului, în următorii 40 de ani aceste grupuri de oameni cu studii superioare și din ce în ce mai calificaţi se așteaptă să crească cu 45%.

În condițiile în care ne aflăm în era tehnologizării și digitalizării continue, trebuie acordată importanţă și luate măsuri în ceea ce privește pregătirea forței de muncă pentru viitor .

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW