Mihai Nicuţ (e-nergia.ro)
Energia electrică tranzacționată acum, dar cu livrare în viitor continuă să se scumpească, potrivit datelor din piață.
În anul 2021, pe Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale – versiunea Licitație Extinsă (PCCB-LE Flex) prețul mediu ponderat a fost de 439 lei/MWh, potrivit unor date ale Operatorului Comercial al Pieței de Electricitate (OPCOM).
Potrivit acelorași date, în anul 2022 (până la finalul lui aprilie) prețul mediu ponderat al tranzacțiilor făcute pe această piață a fost mai mult decât dublu – 890 de lei/MWh. Este adevărat că s-au făcut doar 94 de tranzacții, cu doar 4,75 TWh de energie în acest an, până la acest moment, pe această piață. Dar cum pe PCCB-LE Flex s-a tranzacționat energie cu livrare până în 2027, este clar că prețurile energiei electrice care va fi consumată în anii viitori vor fi mari.
O altă comparație, tot de pe PCCB-LE Flex. Dacă energia tranzacționată în trecut, dar cu an de livrare 2021 a avut un preț mediu ponderat de 269 de lei/MWh, cea tranzacționată (până acum) pentru livrare în acest an are un preț mediu ponderat de 488 de lei/MWh. Iar cea tranzacționată până acum cu livrare în anul 2023 are un preț mediu ponderat de 589 de lei/MWh.
Pe piața contractelor bilaterale – varianta negociere continuă (PCCB-NC), prețul mediu ponderat al tranzacțiilor efectuate anul trecut, a fost de 456 lei/MWh. Pentru tranzacțiile care s-au făcut în acest an, până acum, prețul mediu ponderat este, iarăși, mai mult decât dublu: 1.006 lei/MWh, conform datelor OPCOM.
Ce se va întâmpla în viitor?
Momentan, prețul energiei electrice la consumator este plafonat, la niveluri de 800 de lei/MWh pentru populație și 1.000 de lei/MWh pentru industrie – preț cu toate tarifele de rețea și taxele, care înseamnă, grosier, aproape jumătate din preț. Plafonarea este valabilă până la 31 martie 2023, iar până atunci statul s-a obligat, prin lege, să plătească furnizorilor diferențele dintre costul real de achiziție al energiei din piață și plafoanele cu care vând clienților. Pe măsură ce aceste prețuri cresc, statul va trebui să deconteze mai mult. Problema este că statul nu a decontat nici acum sumele aferente schemei de plafonare-compensare trecute, din perioada noiembrie 2021-martie 2022.
“Noi am aplicat aceste măsuri după ce statul român a plătit, de fapt, nici 30% din sumele pe care a decis să le aplice ca măsuri de reducere a impactului la consumatorul final. Restul presiunii financiare este la nivelul furnizorilor, care în continuare se lovesc de preţuri mari pe piaţa en-gros, achiziţionează în continuare energie la acest preţ, plătesc tariful de distibuţie, plătesc tariful de transport, plătesc taxele, TVA, nu există întârzieri la aceste plăţi, dar statul român are întârzieri greu explicabile”, a declarat zilele trecute directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban. ”Statul trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile de plată pe care le-a asumat cu termene foarte clare către furnizori”, a mai precizat Daniela Dărăban.
