Orientarea spre întoarcere acasă a tinerilor noştri care studiază în universităţi din alte ţări se menţine, poate fi socotită chiar tendinţă, dar se manifestă cu prudenţă – aceasta este una dintre interpretările pe marginea sondajului „Studiile în străinătate și întoarcerea acasă”, ediţia 2018 a unui demers pe care Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) îl derulează din doi în doi ani, începând din 2010. 53% dintre subiecţi, actualmente, studenţi în universităţi de peste hotarele ţării, afirmă că vor să se întoarcă la absolvire acasă, însă mai degrabă în câţiva ani sau într-un viitor mai îndepărtat şi numai în condiţiile unor clarificări legate de mediul general şi de condiţiile proprii de dezvoltare.
Intenţia de revenire în România după perioada de studii în străinătate este în creștere, după cum arată rezultatele sondajului de-a lungul deceniului actual: de la 24% în 2010, ponderile au urcat mai departe la 28%, 29%, 53%. Este adevărat că însăşi chestionarea la subiectul respectiv al sondajului a fost exprimată prudent, dacă nu chiar ezitant, pentru că la un moment dat a fost făcută pe ocolite, prin trimitere la căutarea de oferte pentru angajare sau posibilități de antreprenoriat în ţară, deci nu a existat o întrebare directă despre întoarcere pur şi simplu. Dincolo de formulare şi de interpretare, dorința de întoarcere acasă apare exprimată ca realizabilă mai degrabă în cinci-zece ani sau mai târziu. Motivele ezitării ţin de factorul politic (guvernamental), indicat ca dominant negativ cu o pondere în jurul a trei sferturi la nivelul respondenţilor, precum şi oportunitățile profesionale nesatisfăcătoare, corupția la nivel înalt şi mica corupție, ca şi salarizarea scăzută. În acelaşi timp, motivele cel mai mult invocate ca favorizante pentru întoarcere acasă sunt apropierea de familie și de prieteni.
Sub aspectul integrării economice, perspectiva dezvoltării unei cariere în ţară se menţine inferioară ca opţiune faţă de realizarea unei cariere peste hotare. Fără să arate deloc a pretenţii, fiind cerinţe normale ale unor oameni cu şcoală multă certificată dincolo de un cerc inevitabil strâmt, nevoile enunţate în cea mai mare măsură ca sinonime cu condiţionarea întoarcerii în România se menţin, şi anul acesta, cele referitoare la accesul pe piața muncii. În esenţă, este vorba despre adecvarea angajării la specializare şi respect pentru ştiinţa de carte, adică o formă actualizată a punerii omului potrivit la locul potrivit şi mai ales a menţinerii lui acolo. Recunoașterea completă a diplomelor și a certificatelor obţinute prin studii în universităţi ale lumii este indicată drept cerinţă de 60% dintre participanţii la sondaj. Urmează obținerea unor facilități financiare sub forma deducerilor fiscale (cu o pondere de 45% în totalul respondenților), primire de sprijin din partea statului pentru deschiderea unei afaceri (43%), posibilitatea participării la programe speciale de internship, fellowship, traineeship (41%). Din punctul de vedere al așteptărilor salariale minime lunare în primul an la întoarcerea România, 12,8% ar accepta un salariu între 500 și 1000 de euro, 27% ar accepta 1000-1500 de euro, 20% ar lucra pentru 1500-2000 de euro.
Prezentarea rezultatelor sondajului privind orientarea studenţilor noştri din universităţi de peste hotare odată ce devin absolvenţi a coincis cu decernarea premiilor pentru excelență academică în străinătate, sub egida Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS), cu girul unui juriu de elită, prezidat de acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. A fost ediţia numărul zece a unui eveniment anual, găzduit de data aceasta de Universitatea Politehnica din Bucureşti. Numele laureaţilor (pe categorii de participare, în funcţie de spaţiul geografic în care studiază) sunt demne de cunoaştere largă: studentul român al anului de pe alte continente – Radu Sava, Universitatea Tsinghua, Beijing, China; studentul român al anului din America de Nord – Cătălina Paula Spătărelu, Dartmouth College, NH, SUA; premiul special în arte – Elena-Andreea Teleagă, Slade School of Fine Arts, University College London (UCL), Marea Britanie; studentul român Erasmus al anului – Daniela Androaie, ISAE Supaero, Franța;studentul român al anului din Europa (postuniversitar) – Ovidiu Csillik, University of Salzburg, Austria;studentul român al anului din Europa (universitar) – Cristina Gherghișan-Filip, University of East Anglia, Marea Britanie;studentul anului din România – Ioana Marcela Brînzac, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu-Mureș, România; Marele premiu studentul român al anului în străinătate – Iuliana Ţâbian, Imperial College London, Marea Britanie.
