Mai mult de jumătate dintre români cred că este posibil ca postul lor să fie înlocuit de roboți și automatizare mai devreme sau mai târziu.
Există însă și meserii considerate sigure, ce nu pot fi automatizate, precum cea de preot, artist sau psiholog, dar și joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboți, cel de funcționar public fiind în topul preferințelor, arată datele ultimului sondaj efectuat de BestJobs.
12% dintre români se tem că robotizarea și automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând, în următorii cinci ani, iar alți 14,6% cred că acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-10 ani. 11,3% sunt de părere că postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani, iar circa 14% consideră că va dura cel puțin 20 de ani până când în locul lor ar putea munci un robot. Restul de 48% se declară convinși că robotizarea/automatizarea nu le va putea înlocui postul niciodată.
Adâncirea șomajului și accentuarea inegalității sociale, principalele efecte asupra pieței muncii
Trei din cinci români cred că robotizarea și dezvoltarea aplicabilității inteligenței artificiale vor conduce la o creștere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilități ridicate (high-skilled) față de joburile care cer abilități reduse (low-skilled). Totodată, circa șapte din zece angajați români cred că avansul tehnologic va conduce la adâncirea șomajului, în special în categoria joburilor care presupun abilități reduse, dar și la creșterea decalajului între salariile mici și cele mari și, implicit, la accentuarea inegalității sociale.
În general, doi din cinci români cred că roboții/inteligența artificială vor conduce, în următorii 20 de ani în România, la diminuarea numărului de joburi care necesită resursa umană și doar 6% consideră contrariul, anume că vor fi create mai multe joburi care necesită resursa umană. În schimb, mai bine de jumătate (53%) afirmă că situația va fi similară cu cea din prezent, unele job-uri vor dispărea, dar vor fi înlocuite de unele noi.
Totuși, sunt joburi despre care românii cred că nu pot fi înlocuite niciodată de roboți, în ordinea opțiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist – pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), polițist 15,38%, șofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curățenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%).
Sunt însă și joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboți, anume funcționar public (51,4%), culegător agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curățenie (34,4%), vânzător (21,8%), politician (20,6%), șofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), polițist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) și, pe ultimul loc, profesor (1,2%).
Roboții și automatizarea, un aliat pentru înlocuirea sarcinilor repetitive
Aproape 2 din 5 români spun că jobul lor presupune muncă repetitivă/standardizată și de creație/conducere în egală măsură, iar alți 15% afirmă că munca lor este în cea mai mare parte repetitivă/standardizată, ce poate fi automatizată sau înlocuită de inteligența artificială. În schimb, în jumătatea opusă, 46% au răspuns că desfășoară muncă de creație/conducere, ce nu poate fi automatizată sau înlocuită de inteligența artificială.
Totuși, sarcinile standardizate, ce pot fi făcute automatizat, consumă o parte din activitățile zilnice de la serviciu ale fiecăruia. Aproape doi din cinci (38%) petrec până la 2 ore pe zi cu aceste operațiuni repetitive, 16% consumă zilnic între 2 și 4 ore, iar alți aproape 16%, chiar și mai mult.
În acest context, nu e de mirare că peste trei din cinci angajați (61,5%) spun că le sunt folosite doar parțial capacitățile profesionale și ar putea face mai mult. Mai puțin de o treime (31,5%) cred că abilitățile lor sunt folosite la întreaga capacitate, în timp ce aproximativ 7% spun că nu le sunt folosite deloc capacitățile lor profesionale.
Până să le înlocuiască joburile, cei mai mulți angajați români văd un aliat în tehnologie și consideră că robotizarea/automatizarea i-ar putea ajuta în executarea sarcinilor de serviciu. Întrebați care ar fi principalele trei avantaje, românii cred că în primul rând i-ar ajuta să economisească timp, astfel încât să se poată concentra pe partea creativă, care nu poate fi făcută de roboți/automatizare (45,3% dintre respondenți). Totodată, 43,3% cred că i-ar ajuta să scape de sarcinile repetitive, mărunte, ineficiente și să se concentreze pe ce e important. Aproape 22% spun că pot executa sarcinile de serviciu mai repede și mai ușor, iar alți 21% ar face mai puține greșeli. La popul opus, circa un sfert dintre respondenți au declarat că roboții/automatizarea nu i-ar ajuta, dimpotrivă.
Cum se pregătesc profesional românii pentru concurența roboților
Creșterea rolului roboților/inteligenței artificiale în piața muncii îi determină deja pe aproape jumătate dintre respondenți să își dezvoltă abilități multiple, astfel încât să își poată schimba ușor jobul/domeniul profesional, dar și abilitățile de a opera cu tehnologia. Alți 41% spun că sunt într-un proces continuu de învățare și specializare care îi ajută să-și crească nivelul de expertiză în domeniul în care activează și să reducă riscul de a fi înlocuiți de inteligență artificială. Alți aproape 3 din 10 au afirmat că se respecializează pentru o poziție care cred că nu are șanse să fie înlocuită de roboți, în timp ce 14% încearcă și să ajungă într-o poziție de management, pentru a fi astfel mai greu de înlocuit. Doar 17% dintre respondenți nu fac nimic pentru a câștiga teren în fața robotizării/automatizării.
Sondajul a fost efectuat în perioada 15 mai – 5 iunie 2019, pe un eșantion de 2.245 de utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban.
