Mihai Nicuț (e-nergia.ro)
O divizie a companiei naționale petroliere din Kazahstan, KazMunayGas, a cumpărat petroliere pentru transportul de țiței prin Marea Caspică și Marea Neagră. Astfel, concurentul petrolier al Rusiei căutând astfel alternative la livrările prin vechea conducta „Druzhba” spre Europa, relatează Bloomberg.
Compania de petrol și gaze a Kazahstanului, care deține și Grupul Rompetrol (KazMunayGas International), a cumpărat deja două nave de 8.000 de tone deadweight fiecare și urmează să achiziționeze alte două petroliere capabile să transporte câte 80.000 de tone fiecare, potrivit unei declarații recente a ministrului adjunct al Energiei din Kazahstan, Erlan Akkenzhenov.
Potrivit acestuia, țara asiatică studiază alternative la livrările prin intermediul conductei CPC, în ciuda faptului că această rută rămâne cea mai profitabilă pentru exportul de țiței kazah.
Din ianuarie 2023, Kazahstanul a exportat deja 300.000 de tone de petrol prin Marea Caspică și prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, care merge din Azerbaidjan până în Turcia. Până la sfârșitul anului, producătorii locali intenționează să exporte aproximativ 1,5 milioane de tone prin rute alternative. Aceasta este doar o mică parte din exportul total al țării – pentru ultimele șase luni, acesta s-a ridicat la aproximativ 40,5 milioane de tone dar arată că Kazahstanul apelează din ce în ce mai mult la rutele alternative teritoriului rusesc pentru a putea trimite țițeiul spre piețele occidentașe
În aprilie, a apărut știrea că firma Kazmortransflot, transportatorul maritim național al țării, controlat de KazMunayGas intenționează să mărească flota caspică pentru a exporta petrol prin Azerbaidjan, ocolind Rusia. În prezent, principala rută alternativă este conducta „Baku-Tbilisi-Ceyhan” (BTC), prin intermediul căreia materiile prime sunt furnizate prin Marea Caspică și apoi prin Turcia.
Kazmortransflot operează încă din 2011 două petroliere mari Aframax de 110.000 de tone pentru transportul de țiței prin Marea Neagră (inclusiv spre rafinăria Petromidia) și prin Marea Mediterană, alături de alte vase mai mici.
La începutul lunii august, compania kazahă KazTransOil a decis redirecționarea unor exporturi de materii prime din portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră (practic capătul occidental al conductei CPC) către portul baltic Ust-Luga. Motivul acestei decizii a fost reprezentat de riscurile apărute în Marea Neagră, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina, care a ajuns inclusiv la faza inspectării unor nave civile sau a atacurilor cu drone în porturi.
România importă tot mai mult țiței. Mai ales kazah
Scriam la sfârșitul lunii august că importurile de țiței ale României au crescut cu circa 10% în primele cinci luni ale anului, în condițiile în care nu s-a mai adus deloc țiței din Federația Rusă, pe fondul scăderii continue, mici de la an la an, dar constane, a producției interne.
Potrivit datelor de INS, în primele cinci luni din 2023 nu s-a importat deloc țiței din Federația Rusă, ceea ce confirmă faptul că România respectă embargoul impus de Comisia Europeană asupra importurilor de țiței rusesc pe cale maritimă. Anul trecut în aceeași perioadă s-au importat 1,3 milioane de tone.
Kazahstanul era oricum ea mai importantă sursă de țiței de import pentru România, explicabil dacă ținem cont de faptul că Petromidia, cea mai mare rafinărie românească, este controlată de KazMunayGas. Însă, după instituirea embargoului asupra livrărilor rusești pe mare, mare parte din țițeiul rusesc a fost înlocuit de țiței kazah. Asta pentru că, în intervalul menționat, importurile de țișei kazah au ajuns la 2,56 milioane tone, în creștere cu nu mai puțin de 85% față de primele cinci luni ale anului trecut.
