După aproape șase luni de stabilitate, în care fluctuațiile cursului euro s-au limitat la maximum un ban, iar în ultimele săptămâni la 0,1 bani, miercuri media monedei unice a „crescut” cu 0,0018 lei față de precedentul vârf istoric de 4,8750 lei, atins în 27 septembrie 2020.
În perioada amintită s-a observat crearea unui tipar. Cu puțin timp înainte de stabilirea cursului apăreau ordine de vânzare de valută, care nu permiteau o depășire a maximului istoric. La început, probabil că au fost reglaje operate de banca centrală, însă cu timpul este posibil ca mulți dealeri să profite de acest moment pentru a realiza profituri.
Renunțarea la acest tipar a făcut ca joi cursul să urce de la 4,8768 la 4,8784 lei, nou record pentru euro, într-o ședință în care transferurile se limitau la „culoarul” stabilit de la începutul anului, 4,873 – 4,88 lei/euro.
O depreciere de 0,0034 lei în două zile nu reprezintă o evoluție critică pentru leu, dacă privim către Polonia, unde media zlotului s-a depreciat tot joi de la 4,5393 la 4,5549 unități/euro, sau Ungaria, unde forintul a crescut de la 363,55 la 364,56 unități/euro.
În Polonia au apărut disensiuni între membrii conducerii băncii centrale, în discuție fiind pusă valoarea scăzută a dobânzii de politică monetară, care creează presiune asupra zlotului.
Unul dintre instrumentele folosite de BNR pentru stabilitatea cursului euro/leu este dobânda de politică monetară.
Dobânda de politică monetară de 1,25%/an practicată de banca centrală rămâne una dintre cele mai atractive din regiune, chiar dacă aceasta se află la un minim istoric, având în vedere că în Polonia dobânda-cheie este de 0,1%/an, în Ungaria de 0,60% sau 0,25% în Cehia.
Acest nivel ridicat este atractiv pentru investitori, în condițiile în care, de exemplu, băncile din Germania, unde dobânda la depozite este negativă, le recomandă clienților să își plaseze economiile în alte țări.
Cei de la Erste Asset Management cred că în actualul context, în care inflația urcă spre limita de sus a intervalului țintit de 2,5% +/- 1 punct procentual iar economia dă semne de revenire mult mai bune decât cele anticipate, banca centrală nu va opera o nouă tăiere a dobânzii-cheie.
„Cu creșterea economică ce a bătut orice altă țară din regiune, cu inflația ce este posibil să stea spre partea superioară a intervalului dorit de BNR în următoarele luni, dar și cu un mediu global ce se schimbă puternic datorită revenirii post-pandemice, probabilitatea ca Banca Națională să reducă din nou dobânda (după tăierea de 0.25% de anul acesta) a scăzut considerabil, iar această schimbare în așteptările jucătorilor din piață se reflectă și în evoluția obligațiunilor guvernamentale în monedă locală”, se arată în raportul „Accelerarea revenirii se plătește… cu dobânda” al celor de la Erste AM.
Pe de altă parte, pentru contracararea eventualelor mișcări speculative, BNR are la dispoziție, până în martie 2022, o linie de împrumut, prin intermediul unei linii repo, în valoare de până la 4,5 miliarde euro de la BCE. La aceasta se adaugă „tamponul” celor 17 miliarde de euro împrumutate anul trecut de Finanțe pe piețele internaționale. Cât și viitoarele sumele care vor fi primite prin intermediul planului de ajutor al Uniunii Europene.
Stabilitatea leului s-a reflectat și în prognozele din sondajul realizat în ianuarie de CFA România.Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9208 față de 4,9283 lei/euro în cazul sondajului din decembrie trecut, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea este de 4,9742, comparativ cu 4,9825 lei/euro la sfârșitul lui 2020.
Alți analiști văd la sfârșitul anului un curs în jurul valorii de 4,95 lei/euro, pragul de 5 lei urmând a fi atins în 2022, în timp ce Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anticipează în prognoza sa de iarnă 2021 o medie anuală pentru euro de 4,89 lei/euro în 2021, respectiv una de 4,93 lei/euro în 2022.
