Rusia, care nu și-a închis ambasada din Kabul, a apreciat drept «pozitive» primele semnale trimise de talibani. «La Kabul, situația este mai degrabă calmă, talibanii asigură menținerea ordinii într-o manieră destul de eficientă», a declarat șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, într-o conferință de presă ținută la Moscova. El a refuzat însă să evoce o posibilă recunoaștere a noii puteri afgane. «Să spun că noi vom antama acum unele etape politice de manieră unilaterală, este prea devreme. Noi susținem începerea unui dialog național global și deschis tuturor forțelor politice etno-profesionale din Afganistan».
Germania, prin vocea ministrului de Externe Heiko Maas, spune că ea îi va judeca pe talibani «în funcție de acțiunile lor». Președintele german Frank-Walter Steinmeier a fost mai virulent în luarea sa de poziție. În opinia sa, situația de la aeroportul din Kabul, unde mii de persoane încearcă să fugă din țară, «este o rușine pentru Occident». Țările occidentale, inclusiv Germania, a subliniat domnia sa, au o parte din responsabilitate pentru preluarea puterii în Afganistan de către talibani.
Premierul canadian, Justin Trudeau, a declarat la rândul său că țara sa «nu intenționează să recunoască un guvern taliban, reamintind că talibanii sunt, conform legislației canadiene, «un grup terorist».
Uniunea Europeană, prin șeful diplomației europene, Josep Borrell, admite că talibanii au câștigat războiul. De aceea, a anunțat el, «Europa trebuie să discute cu ei, să angajeze un dialog rapid pentru evitarea unei catastrofe umanitare și potențial migratoare». La Bruxelles, a fost programată o videoconferință a miniștrilor de interne ai țărilor UE consacrată dosarului afgan și dialogului ce a devenit necesar cu talibanii.
Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a avertizat că are cunoștință de fapte comise de talibani în ofensiva lor către Kabul – execuții extrajudiciare ca represalii, persecuții contra femeilor și a tinerelor fete – ceea ce constituie violări ale dreptului internațional umanitar.
