Criza în care deja a intrat sectorul privat din România va dărâma, într-un efect de domino, societatea civilă şi întregul sector neguvernamental.
Astfel, finalul crizei de sănătate publică va fi unul în care zeci, sute de programe sociale şi culturale nu se vor mai putea desfăşura, într-un moment în care România va avea cea mai mare nevoie ca societatea civilă să impulsioneze reclădirea stării de spirit a românilor.
În acest context, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) face public un document de poziţie realizat în baza opiniilor exprimate de peste 130 de ONG-uri din toată ţara, document în care se atrage atenţia asupra faptului că societatea civilă necesită la rândul său măsuri de sprijin, cel puţin la fel de puternice precum cele acordate sau avute în vedere pentru susţinerea IMM-urilor.
Care sunt măsurile solicitate de cele 130 de ONG-uri care au răspuns unui chestionar în perioada 19-23 martie
* Crearea unui fond de urgenţă, din bani europeni, pentru activităţile comunitare pe care organizaţiile neguvernamentale le asigură în această perioadă, în sprijinul autorităţilor locale care nu pot acoperi nevoile tuturor cetăţenilor vulnerabili;
* Scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi a contribuţiilor sociale (CAS, CASS şi CAM) pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitate de prelungire;
* Acordarea unei subvenţii lunare în valoare de 75% din câştigul salarial mediu brut, pentru angajatorii persoane juridice fără scop patrimonial, care îşi pot continua activitatea pe perioada stării de urgenţă, dar nu dispun de resurse financiare necesare pentru plata salariilor;
* Indemnizaţie lunară în valoare de 75% din câştigul salarial mediu brut, în situaţia în care angajatorii persoane juridice fără scop patrimonial sunt nevoiţi să recurgă la suspendarea contractelor de muncă, pe perioada stării de urgenţă;
* Aplicarea aceloraşi măsuri de menţinere a finanţării pentru salarizarea personalului organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi similare personalului din sistemul public (în domenii precum sănătate, asistenţă socială, educaţie, incluziune socială, cultură etc);
* Menţinerea intactă a subvenţiilor pentru organizaţiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale, acordate în baza Legii nr. 34/1998;
* Plata urgentă a tuturor datoriilor sau rambursărilor pe care statul le are de făcut către organizaţii neguvernamentale (cum ar fi plata indemnizaţiilor pentru concediile medicale etc);
* Amânarea la plată pentru serviciile de utilităţi, precum şi amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare, pe toată durata instituirii stării de urgenţă, similar facilităţii pentru IMM-uri din OUG nr. 29/2020.
@ Diferența dintre statul capitalist și statul social este că statul capitalist este stat capitalist și statul social este stat social, ? „Capitalistii” care așteaptă despăgubiri , subvenții, facilități, deduceri, ajutoare, de la statul social nu ar putea pretinde că sunt capitaliști, ? Remarcați și că textul Constituției zice că România ar fi stat social, ?