Summitul NATO, ale cărui lucrări sunt anul acesta de o importanţă crucială pentru viitorul și rolul alianței atlantice, s-au deschis luni la Bruxelles, pentru prima oară din 2017 sub semnul calmului și al unei atmosfere de curtoazie, scrie corespondentul ziarului „Les Echos”. În urmă cu patru ani, liderii europeni, tratați ca niște proști școlari, erau certați de Donald Trump că nu cheltuiesc mai mult pentru apărare și, mai ales, că nu achiziționează destule echipamente militare americane. De data aceasta, spun analiști militari europeni, Joe Biden s-a remarcat – de la sosirea în Europa – prin discursuri „de catifea” și surprinzător de laudative la adresa Uniunii Europene. „Cred, sublinia domnia sa după summitul G7, că Uniunea Europeană este o entitate surprinzător de puternică și dinamică… Acest lucru se datorează mai ales capacității țărilor Europei de Vest nu doar de a gestiona propriile probleme economice dar și de a furniza susținerea necesară alianței”. Este bine cunoscut articolul 5 al tratatului nord-atlantic conform căruia apărarea unui aliat al NATO atacat este, pentru Biden, o „obligație sacră”.
Un important efort bugetar
În ceea ce privește forma, aliații trebuie să găsească formule forte pentru reafirmarea capacității lor de a se înțelege. Idee susținută de faptul că, începând din 2017, țările europene, toate, și-au majorat bugetele militare. Potrivit lui Jens Stoltenberg, Secretarul general al organizației, aliaţii europeni, plus Turcia și Canada, și-au majorat bugetele militare pentru 2021 cu 260 miliarde de dolari față de cifrele anului 2014. Deja, 12 aliați ai Statelor Unite, inclusiv Franța, au promis să consacre echivalentul a 2% din PIB-ul lor pentru apărare. La rândul său, președintele Biden, după instalarea la Casa Albă, a dat imediat semnale liniștitoare către Europa. A anulat imediat decizia predecesorului său de a retrage 12.000 soldați staţionaţi în Germania. Era, evident, un prim semnal că NATO revine și este gata să-și apere viziunea să despre lume.
Nu toate valorile sunt împărtășite de unii dintre aliați
Comentatori politici europeni au remarcat nu o dată că, în spatele reafirmării trăiniciei alianței atlantice, amenințările la adresa ei sunt departe de a fi interpretate similar de către toți aliații, cum ar fi în privința: Rusiei, Chinei, a schimbărilor climatice, cyberapărarea, cazul politicii spațiale, al situației din Afganistan… și lista este mai lungă, ceea ce impune o clarificare strategică, reclamată cu voce tare de președintele Franței, Emmanuel Macron, atunci când în 2019, la a 70-a aniversare a NATO, a evocat „moartea cerebrală” a acestei organizații. Apoi, dorința Statelor Unite de a introduce în discuție creșterea puterii militare a Chinei ca fiind la fel de periculoasă ca amenințările agresive ale Rusiei „nu este pe gustul” tuturor europenilor. A reținut atenția și o altă declarație a lui Emmanuel Macron, din 10 iunie, în care reamintea că „europenii țin la suveranitatea lor comună „, dar vor de asemenea „să aibă propriul lor drum, cu o comunitate de valori, dar o independenţă când este vorba de strategia lor față de China”.
Europenii și americanii -„o singură voce”
Summitul de luni a fost considerat un prilej de reafirmare a principiilor solidarității și concertării prealabile între aliați. Alianța atlantică a fost jenată de deciziile unilaterale ale administrației Trump în privința retragerii din Afganistan sau din unele tratate. Summitul este un prilej de a se întări principiul după care europenii și americanii să vorbească cu o singură voce, inclusiv înainte de întâlnirea de la Geneva dintre Biden și Putin.
Ce-i, Joe, vrei sa-i pupi moastele acestei aliante ‘sacre’?