România, în declin demografic

Cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media câteva informaţii statistice.

Populaţia României

• La 1 ianuarie 2020, populaţia rezidentă 1 a României a fost de 19328,8 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9868 mii persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente.

• Comparativ cu 1 ianuarie 2019, la 1 ianuarie 2020, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 10,9 mii persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,7%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,5% la 18,9% (+65,4 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,4% din total, în scădere cu 140 mii persoane faţă de începutul anului 2019. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani și 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani, 55-59 ani și 60-64 ani.

• În mediul urban locuiesc 10456,5 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (54,1%).

• La 1 ianuarie 2020, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,5% din populaţia totală a regiunii.

• În anul 2020, speranţa de viaţă la naştere 2 a ajuns la 76,11 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,21 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2020, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,03 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,40 ani) faţă de cea feminină (1,94 ani).

• În anul 2020, sporul natural 3 al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -120,3 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-26,6 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-6,6 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-18,8 mii persoane), Nord-Est (-17,4 mii persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-15,6 mii persoane).

• Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

• O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,2 ani la 1 ianuarie 2020. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).

Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,49 milioane în prezent (în anul școlar 2020/2021).

• Eurostat estimează ca populaţia rezidentă vârstică (de 65 ani și peste) a României va ajunge până în anul 2030 la 3,88 milioane persoane şi în anul 2060 populației de 65 ani și peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020.

Conform Diviziei de Populaţie ONU 8 :

• La 1 iulie 2020, populaţia lumii a fost estimată la 7,8 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1439 mil. locuitori), India (1380 mil. locuitori), Statele Unite ale Americii (331 mil. locuitori), Indonezia (274 mil. locuitori) şi Pakistan (221 mil. locuitori);

• Se prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100;

• Cele mai mari creșteri ale populației între anii 2020 și 2050 vor avea loc în: India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Indonezia, Statele Unite ale Americii, Angola, Uganda şi Niger. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăși China, devenind cea mai populată țară din lume.

• Țările cu cele mai mari creşteri ale populaţiei, în cifre absolute, în anul 2020 față de anul 2019, au fost India, China, Nigeria, Pakistan şi Indonezia.

Conform EUROSTAT:

România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2020. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83166,7 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (514,6 mii locuitori).

- PUBLICITATE -

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW