După un prim eșec, Statele Unite revin cu o nouă cerere de extrădare a lui Julian Assange. De mai mulți ani, Washingtonul dorește să pună mâna pe fondatorul WikiLeaks, considerat responsabil de sustragerea și publicarea masivă de documente secrete americane. Putem vorbi de sfârșitul foiletonului Julian Assange miercuri 27 octombrie, când Înalta Curte din Londra începe examinarea cererii de extrădare formulată în apel de către Washington? La începutul lunii inuarie 2021, Statele Unite s-au lovit de refuzul judecătoarei britanice Vanessa Baraitser de a-l extrăda pe fondatorul organizației WikiLeaks. Motivul invocat: starea psihologică – depresiv și pe punctul de a se sinucide – este incompatibilă cu o extrădare. Washingtonul a făcut apel la această primă decizie, punând în cauză fiabilitatea analizelor psihiatrului Michael Kopelman. Acesta a depus mărturie în favoarea lui Julian Assange omiţând însă să spună că clientul sau a avut doi copii în timp ce trăia izolat în ambasada Ecuadorului, la Londra, în perioada 2012-2019.
Scenariile posibile
Înalta Curte se află în fața a două scenarii. Fie acceptă cererea de extrădare și în acest caz afacerea ar fi departe de a se termina, întrucât un tribunal va trebui să se pronunțe din nou asupra fondului afacerii, fie respinge cererea respectivă pentru a doua oară și Washingtonul va avea de jucat ultima carte, adică să ceară Curții supreme britanice să se sesizeze asupra acestui dosar, ceea ce aceasta din urmă nu este obligată să o facă. Mizele sunt eminamente politice, spun experți în chestiuni de acest gen. Procedurile împotriva lui Assange au fost lansate sub administrația Trump. În pofida cererilor repetate formulate de Edward Snowden și Stella Morris, avocata și partenera personală a lui Assange, fostul șef de stat a refuzat să-l graţieze. Administrația Biden, care a lansat procedura de apel, vrea să pună mâna pe acest cybermilitant. Dosarul Assange agită atmosfera și în Marea Britanie. În februarie 2021, Jeremy Corbyn, fostul lider al laburiștilor, i-a cerut premierului britanic Boris Johnson să se pronunțe în favoarea jurnalistului. Fără a lua o poziție clară, acesta a declarat doar că, «în mod evident, drepturile jurnaliștilor și ale lansatorilor de alerte trebuie respectate».
Ce riscă Julian Assange?
Dacă Assange, care de doi ani și jumătate se află în închisoarea britanică de la Belmarsh, este extrădat, el riscă 175 ani de închisoare pentru vina de a fi divulgat, începând din 2010, peste 700.000 documente secrete privind activitățile diplomatice și militare americane, în special în Irak și în Afganistan. Americanii îi mai reproșează că a pus în pericol informatori ai armatei americane, dezvăluindu-le identitatea. Ultimii doi ani au fost tumultuoşi pentru Assange. După șapte ani petrecuți în ambasada Ecuadorului din Londra, el a fost interpelat de poliția britanică în aprilie 2019. Se teme de o extrădare în Suedia, unde este urmărit pentru viol, acuzație abandonată între timp. După ce a fost părăsit de sprijinul președintelui ecuadorian de la vremea respectivă, Lenin Moreno, Assange a fost condamnat la 50 săptămâni de închisoare pentru violarea condițiilor de libertate provizorie.
Susținere constantă
Familia și partizanii lui Julian Assange nu au încetat să ceară Washingtonului să înceteze urmărirea lui în justiție și Regatului Unit să-l elibereze. În noiembrie 2019, Nils Melzer, raportorul Națiunilor Unite privind tortua, a declarat că, în opinia sa, viața lui Assange este «în pericol». Pentru directoarea campaniei internaționale a organizației Reporters sans frontieres, Rebecca Vincent, «afacerea Assange este un scandal. Este evident că motivarea sa este politică și ea vizează să facă din Assange un exemplu pentru a intimida presa de pe tot globul». Sâmbăta trecută, sute de manifestanți purtând panouri pe care era scris «Nu-l extrădați pe Assange, jurnalismul nu este o crimă», «Eliberați-l pe Assange acum» s-au reunit în fața Înaltei Curți din Londra, alături de partenera sa Stella Moris, pentru a reclama eliberarea lui Assange.
Fiecare democratie are un Alexandr Navalnai al sau.
SUA are mai multi, printre acestia fiind Assange, dar si Snowden.