Ursula von der Leyen a sosit la Kiev cu un nou ajutor financiar de 3,5 miliarde de euro

A noua vizită a Ursulei von der Leyen la Kiev de la începutul invaziei pe scară largă pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski vine pe fondul încercărilor SUA de a negocia sfârşitul războiului cu Rusia.

Ursula von der Leyen a sosit luni dimineață la Kiev cu trenul pentru a marca cea de-a treia aniversare de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În timp ce marea forță de negociere a lui Donald Trump îi deranjează pe aliații europeni, stârnind temerile că un acord grăbit ar putea lăsa întregul continent vulnerabil în fața expansionismului Kremlinului.

Se așteaptă ca președintele Comisiei Europene să dezvăluie un pachet de ajutor financiar de 3,5 miliarde de euro pentru a injecta lichidități suplimentare în bugetul tensionat al Ucrainei și pentru a facilita achiziționarea de echipamente militare din industria sa națională.

Cele 3,5 miliarde de euro reprezintă un avans pentru un fond de asistență mai mare de 50 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană l-a înființat la începutul anului 2024, denumit „Facilitatea pentru Ucraina”.

În timp ce Bruxelles-ul a reușit să acopere nevoile financiare ale Ucrainei pentru întregul an, aprovizionarea cu armament după vară rămâne incertă.

Von der Leyen: „Credem într-o Ucraina liberă și suverană“

„Slavă Ucrainei”, și-a încheiat șefa CE discursul de la Kiev.
„Trebuie să grăbim livrarea imediată de arme și muniție. Și aceasta va fi în centrul activității noastre în următoarele săptămâni”, a declarat von der Leyen unui grup de instituții de presă, inclusiv Euronews, în drum spre oraș.

„Credem într-o Ucraina liberă și suverană pe drumul său către Uniunea Europeană”.

Von der Leyen anunță, de asemenea, o inițiativă de integrare a Ucrainei și Republicii Moldova pe piața de energie electrică din bloc până la sfârșitul anului. Ursula von der Leyen a anunțat și adoptă cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Ei i se alătură la Kiev Colegiul ei de comisari europeni, care urmează să se întâlnească cu omologii lor din guvernul ucrainean pentru a aprofunda legăturile.

Alți lideri, invitați la Kiev

Alți lideri occidentali, precum președintele Consiliului European António Costa, premierul spaniol Pedro Sánchez și premierul canadian Justin Trudeau, au fost de asemenea în capitala Ucrainei pentru a marca aniversarea solemnă. Ei s-au întâlnit împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-și reafirma solidaritatea și sprijinul.

Prim-ministrul Canadei Justin Trudeau sosește la cea de-a treia aniversăre a invaziei ruse a Ucrainei, Kiev, Ucraina, luni, 24 februarie 2025

Vizita este a noua vizită pe care von der Leyen o face în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă, dar vine pe un fundal complet diferit de călătoriile ei anterioare.
Capitalele europene urmăresc nervos cum încercările lui Donald Trump de a lansa un proces de pace între Ucraina și Rusia au schimbat trei ani de politică transatlantică.

Declarațiile lui Trump, în defavoarea lui Zelenski

Tensiunile cresc după ce Trump l-a atacat pe Zelenski, numindu-l „dictator fără alegeri” și dând vina pentru invazie pe Ucraina, mai degrabă decât pe Rusia. Remarcile, care s-au aliniat cu punctele de discuție ale Kremlinului, au provocat indignare în Europa și au pus serioase îndoieli cu privire la capacitatea sau disponibilitatea lui Trump de a modera discuțiile de pace.

În ciuda reacțiilor adverse, președintele republican nu și-a arătat apetitul să o atenueze.

„L-am urmărit pe acest om (Zelenski) de ani de zile, când orașele lui sunt demolate, când oamenii lui sunt uciși, când soldații sunt decimați”, a spus Trump săptămâna trecută într-un interviu. „Mă uit de ani de zile și l-am urmărit negociind fără cărți. El nu are cărți.”

Zelenski ar fi dispus să demisioneze din funcția de președinte dacă asta ar însemna pace

Mai târziu, Zelenski a spus că ar fi dispus să demisioneze din funcția de președinte dacă asta ar însemna pace și aderarea la NATO pentru țara sa. „Sunt concentrat pe securitatea Ucrainei astăzi, nu peste 20 de ani, și nu am intenția de a rămâne la putere timp de un deceniu. Acesta este obiectivul meu și cea mai mare aspirație a mea”, a spus el într-o conferință de presă.

De când Trump a vorbit, pe 12 februarie, 90 de minute cu Vladimir Putin, necoordonat cu aliații, Bruxelles-ul a încercat să-și găsească locul în lanțul rapid al evenimentelor pentru a se asigura că interesele și preocupările sale sunt luate în considerare.

Preocupări internaționale pentru Ucraina

Săptămâna trecută s-a înregistrat un val de activitate diplomatică, cu apeluri și întâlniri între liderii europeni pentru a închide rândurile și a consolida unitatea politică. Mai multe discuții sunt deja în curs: Macron va zbura la Washington pentru a se întâlni față în față cu Trump. Costa va găzdui un summit de urgență al tuturor celor 27 de lideri ai UE pe 6 martie.

În timpul acelui summit, von der Leyen intenționează să prezinte un „plan cuprinzător” pentru a extinde producția de arme și capacitățile de apărare în bloc, care ar putea, de asemenea, „în beneficiul” Ucrainei prin aducerea de noi arme în lupta împotriva trupelor ruse, a spus ea.

Nu este clar dacă planul va fi suficient pentru a convinge Casa Albă că Europa merită un loc la masa negocierilor. În ciuda faptului că tot continentul își vede securitatea pe termen lung legată intrinsec de stabilitatea Ucrainei, până acum a fost exclusă de la negocieri.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a încercat să-i liniștească pe aliații democratici, ținându-i la curent cu contactele sale cu Rusia și insistând că acțiunea nu reprezintă o plecare bruscă în politica externă a Americii. Rubio a spus că europenii vor fi invitați la masă atunci când va veni momentul să acorde o reducere a sancțiunilor Kremlinului.

În drum spre Kiev, von der Leyen a ridicat ștacheta pentru că i-a oferit lui Putin orice concesii. „Vom mări sancțiunile punitive împotriva Rusiei dacă nu demonstrează dorința reală de a ajunge la un acord de pace de durată”, a spus ea.

„O Ucraina liberă și suverană este în interesul lumii întregi”.