Luna iulie 2026 a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie a suprafeței mării la nivel global, depășind recordul anterior stabilit în 2023, în timp ce un val de căldură devastator a lovit Europa de Vest.
Potrivit datelor serviciului Copernicus al UE pentru schimbări climatice, temperatura medie a suprafeței mării în oceanele extrapolare a atins 20,96 de grade Celsius, iar Europa de Vest a cunoscut cea mai caldă perioadă iunie-iulie din istorie, cu temperaturi medii de 21,62 de grade Celsius, cu 2,79 grade peste media perioadei 1991-2020, transmite news.ro.
La nivel global, luna iulie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună iulie înregistrată vreodată, la egalitate cu iulie 2024, cu o temperatură medie a aerului la suprafață de 16,90 grade Celsius, cu 1,47 grade peste media preindustrială estimată pentru perioada 1850-1900. Temperaturile mării au fost excepțional de ridicate în Pacificul tropical, unde condițiile El Niño se intensifică, iar apele din jurul Europei au fost neobișnuit de calde, cu valuri de căldură marine puternice sau severe în vestul Mediteranei și de-a lungul Atlanticului.
Canicula lovește Europa de Vest
Europa de Vest a înregistrat cea mai caldă perioadă iunie-iulie din istorie, căldura „excepțională” provocând incendii de pădure care au devastat zone întinse din regiunea mediteraneană. Recordurile naționale de temperatură au fost doborâte în țări precum Austria și Slovacia, iar seceta extinsă observată în mai și iunie s-a intensificat luna trecută, cu precipitații și umiditate a solului excepțional de scăzute în Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.
Impactul asupra economiei și infrastructurii
Debitele reduse ale râurilor au afectat aprovizionarea cu apă, irigațiile și centralele electrice. Două centrale pe cărbune din Polonia și singura centrală nucleară din Ungaria au fost nevoite să se închidă din cauza lipsei apei de răcire. Estimările preliminare sugerează că valul de căldură din iunie a costat fermierii europeni 2 miliarde de euro în recolte pierdute, iar economiștii avertizează că daunele pe termen lung pot depăși pierderile pe termen scurt, mai ales dacă secetele persistă.
Aproximativ jumătate de milion de hectare au ars în întreaga UE de la începutul anului, iar condițiile de căldură, uscăciune și vânt au stabilit noi recorduri de gravitate pentru această perioadă a anului.
Avertismentele oamenilor de știință
Samantha Burgess, cercetătoare în domeniul climei la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a declarat că această vară este „un exemplu clar” al colapsului climatic ce intensifică fenomenele extreme care se amplifică reciproc. „Pe măsură ce sistemele persistente de înaltă presiune au reținut căldura deasupra Europei de Vest, temperaturile extreme au amplificat, la rândul lor, seceta pe scară largă. Pe măsură ce solurile se usucă, își pierd capacitatea de a asigura răcirea naturală, permițând căldurii să se acumuleze mai ușor”, a explicat ea.
