Minorităţi naţionale în Bucovina – Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media 2021

În perioada 4 – 9 octombrie 2021, Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) al Guvernului României a desfășurat Programul „Diversitate și patrimoniu cultural prin prisma mass-media. Schimb de experiență și bune practici cu parteneri de proiecte din regiunea Dunării. Turismul cultural – o șansă pentru dezvoltare locală”, organizând o vizită de documentare pentru jurnaliști în Județele Suceava și Botoșani.

Germanii din Suceava

Forumul Democrat German din Bucovina şi-a început activitatea imediat după Revoluţie. La început, oamenii s-au temut să se înscrie, datorită unor traume vechi. În tinereţe, majoritatea germanilor din zonă au fost deportaţi în lagărele de muncă silnică din URSS. Printre aceştia s-au numărat şi părinţii gazdei noastre, dna Antonia-Maria Gheorghiu, Preşedinta Forumului German – Regiunea Bucovina, care ne-a primit la sediul din Str. Armenească nr.16A.

Pe strada Armenească din Suceava trăiau pe vremuri mai multe etnii. La cele două capete se află cele două biserici Armeneşti: Biserica Sf. Simeon – cunoscută pentru clopotniţa sa Turnul Roşu, ale cărei clopote sunau pentru orice înmormântare, fie că era ea românească, armenească, germană sau evreiască -, şi Biserica Sfânta Cruce cu casa preotului armenesc.

Clădirea care adăposteşte Forumul Regional Bucovina a aparţinut pe vremuri familiei evreieşti Goldenberg. Forumul a achiziţionat jumătate din imobil, cu bani primiţi din Germania, dar nu mai deţine fonduri şi pentru renovarea care este necesară. A încercat să obţină un alt sediu – corespunzator -, s-a luptat să recupereze în instanţă o clădire ridicată de strămoşi, totul fără succes.

Peste drum de sediul Forumului Regional Bucovina se găsea o clădire mare care aparţinea Familiei Provasi, plecată definitiv în Germania, cladire unde a funcţionat o grădiniţă cu secţie germană. Acest imobil a fost demolat şi Primăria a ridicat unul nou, cu destinaţia de cămin, în care însă nu mai există în prezent secţie germană. S-au constituit grupe cu predare a limbii germane intensiv la liceul Stefan cel Mare şi la Petru Rares, unde se înscriu şi foarte mulţi români care doresc să înveţe această limbă. Există de asemenea o secţie de germană la Şcoala Creştină Philadelphia. Nu s-au creat clase de limba maternă germană din cauza lipsei de profesori.

Germanii au sosit pe aceste meleaguri după 1775, an în care o parte din Moldova de Nord a intrat sub dominaţie habsburgică, primind numele de Bucovina (Ţara Fagilor). Autorităţile austriece au populat zona cu diverse etnii. Germanii au venit mai întâi pentru exploatarea de metale preţioase, în mina de la Cârlibaba, apoi ca lucrători la pădure la Gura Humorului, ca militari, preoţi la biserici.

În prima jumătate a sec. al XIX-lea s-a ridicat Catedrala romano-catolică Sf. Ioan Nepomuk din Suceava şi, alături, şcoala germană, cu patru clase de baieţi şi una de fete, Administraţia – astăzi clădirea Prefecturii şi Consiliului Judeţean.

După Revoluţie, Forumul Regional Bucovina, format numai din judeţul Suceava, număra în jur de 5.000 de membri. Pe lângă oraşul Suceava, mai trăiau etnici germani la Rădăuţi, la Siret, Moldoviţa şi Vatra Moldoviţei, la Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.

La începutul celui de-al Doilea Razboi Mondial, în 1940, foarte mulţi germani au fost chemaţi Germania, mai ales capii de familie, lăsând în urmă întreaga gospodărie. Cei care cunosteau limba germană au fost asezaţi în zonele ocupate de nemţi din Polonia şi alte ţări. Cei care nu ştiau limba, au rămas în zona Germaniei Democrate. Toţi au primit însă ceţătenia germană, până la a treia generaţie. Prin urmare, după Revoluţie, mulţi tineri din familiile rămase în România au avut posibilitatea să plece în Germania la muncă sau la studii, şi să rămână acolo, aşa încât comunitatea s-a redus.

În plus, în ultima perioadă, pandemia a făcut ravagii. Foarte multe persoane, fiind în vârstă, au decedat, ultimul fiind Eugen Gheorghian, de 95 de ani, fostul Preşedinte al Forumului German din Câmpulung.

Rădăuţi s-a desprins de Suceava după ce şi-a recăpatat clădirea, pe care au renovat-o cu sprijinul unui sponsor din Elveţia. Au mai rămas cinci familii în vârstă la Siret, câteva la Moldoviţa şi Vatra Moldoviţei. Mai mulţi etnici germani trăiesc în nord, la Cârlibaba, unde peste 60 de membri sunt vorbitori atât de germană cât şi de maghiară, pentru că acolo existau două zone, Mariendorf de germană şi Ludwigsdorf de maghiară. La Câmpulung sunt tot în jur de 60 de membri, din familii mixte.

Având în vedere că în 1945 foarte mulţi germani au fost deportaţi, la întoarcere, de teama persecuţiei, fetele, femeile, s-au căsătorit cu barbaţi români, ca să nu mai fie în vizorul ruşilor. Aşa încât familiile au devenit mixte.

În prezent, din cei 5.000 de membri înscrişi în 1990, în Suceava mai sunt cam 400 de germani iar pe judeţ, în anul 2020, mai erau cca 1.800. Comunitatea din păcate se tot împuţinează, mulţi membri sunt atinşi de vârstă şi de COVID, tineretul pleacă în străinătate. Iar pandemia a împiedicat contactul cu oamenii.

Tot pe Str. Armenească, alături de sediul FR Bucovina, se află Biserica Evanghelică ridicată pe terenul donat de Fam. Hagi, unde se slujea în limba germană. Dl Waldemar Ask, fostul curator, a încercat, în timpul vieţii, unele lucrări de restaurare, cu sprijinul unor prieteni evanghelici din RDG. În prezent, funcţia de curator a fost preluată de dna Corina Gherla. Deşi au ramas puţini, toţi germanii din Suceava, şi catolici şi evanghelici, se bucură să mai audă câteodată, la sărbători, Evanghelia în limba germană, slujită de Pr. Kraus de la Bistriţa.

Şi la Catedrala catolică Sf. Ioan Nepomuk din Suceava, pe langă slujba mare în limba română, se slujeşte o duminică în limba germană şi una în limba polonă, deoarece în Suceava mai există şi comunitatea catolică polonă, foarte activă, cu foarte mult tineret.

Germanii au avut şi continuă să aibă relaţii foarte bune cu toate etniile.

Doar în anii de pandemie nu s-au putut organiza întâlnirile bucovinene, cu care ocazie erau invitaţi şi prietenii germani din Bucovina de Nord, azi în Ucraina.

S-a serbat însă Oktoberfest la Câmpulung, la care a participat şi ansamblul de cântec şi dans Harmony de la Piatra Neamt, condus de Dna Elena Oboroceanu. Conductorul corului de la Câmpulung e ginerele Dnei Luciei Condrea, de origine huţulă, care a deschis un Muzeu al Ouălor închistrite, la Moldoviţa. Un alt Muzeu al Oului se găseşte şi la Vama, deschis de prof. Letiţia Orşivschi.

Activităţile culturale ale Forumului German se ţineau la Muzeul de Istorie din Suceava. Dar întrucât clădirea Consiliului Judeţean Suceava a ars, multe dintre birouri s-au mutat la Muzeu, unde, în prezent, nu mai există spaţiu disponibil.

La Muzeu, germanii organizau Festivalul Lectora, pentru stimularea lecturii, Fasching (Carnavalul) la care copiii, mici şi mari, frumos mascaţi, dansau, spuneau poezii. Cel mai frumos era de Crăciun, dar până nu se reface clădirea Cons. Judeţean, nu mai sunt şanse de a organiza acţiuni la Muzeu.

Tot din cauza pandemiei, o serie de evenimente tradiţionale nu au mai putut avea loc. Astfel, anul acesta nu s-a putut ţine Ziua Reformaţiunii la Biserica Evanghelică, nici Festivalul “Friedrich Schwartz” – ce poartă numele unui etnic german, fost dansator şi coordonator al ansamblului de dansuri “Ciprian Porumbescu”. Festivalul, multietnic, a fost iniţiat de fiul acestuia, Ovidiu Schwartz, împreuna cu familia sa, toţi fiind profesori şi talentaţi interpreţi la mai multe instrumente.

Dna Antonia Gheorghiu, nascută Exner, are la rândul său o poveste impresionantă. A fost un copil conceput în lagăr şi s-a născut la o săptămână după revenirea în tară a părinţilor săi, deportaţi în 1945 la muncă forţată în Uniunea Sovietică. A avut posibilitatea să plece cu familia în Germania. Soţul însă era român şi nu şi-a putut părăsi părinţii în vârstă, iar cei doi băieţi, pe atunci studenţi, au refuzat categoric să plece din România. Acum, an de an, în Biserica Sf. Ioan Nepomuk din Suceava, în Săptămâna Mare, în miercurea premergătoare Paştelui, dna Gheorghiu face Calea Crucii, împreună cu fratele ei, Josef-Otto Exner. În prezent, dintre cei trei copii ai Fam. Gheorghiu, doar fiica e plecată în străinătate. Cei doi fii – unul medic, altul inginer -, cu familiile lor, au cariere de succes şi viaţă bună aici, în ţară.

- Publicitate -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW