Eurodeputaţii, reuniţi săptămâna trecută în sesiune plenară la Bruxelles, şi-au stabilit, în domeniul agriculturii, obiective concretizate într-o serie de documente aprobate prin vot:
–Mai mult sprijin pentru cei care practică o agricultură mai favorizantă pentru climă și mediu ;
– Plăţile directe anuale sunt plafonate la 100.000 euro, iar IMM-urile vor beneficia de sprijin suplimentar;
– Se introduc măsuri personalizate pentru a ajuta fermierii să facă faţă crizelor .
– Sancțiuni mai severe celor care încalcă normele în mod repetat (de ex. regulile legate de mediu sau calitatea vieţii animalelor).
Viitoarea politică agricolă a Uniunii Europene, au cerut eurodeputaţii, trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranță alimentară în întreaga UE. Vineri, ei au adoptat poziția referitoare la reformarea politicii agricole a Uniunii pentru perioada de după 2022. Echipa de negociere a PE este gata acum să înceapă negocierile cu miniștrii agriculturii ai țărilor UE.
Către o politică bazată pe performanţă
Eurodeputații au aprobat o schimbare a politicii curente, care va adapta mai bine politica agricolă europeană la nevoile fiecărui stat membru în parte. Ei insistă, însă, că trebuie menținute condiții de concurenţă echitabile în întreaga Uniune. Guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea ţările membre trebuie să specifice cum intenţionează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele UE.
Promovarea unei mai bune performanțe de mediu a fermelor europene
Obiectivele planurilor strategice vor fi stabilite în conformitate cu Acordul de la Paris, declară eurodeputații.
Parlamentul a consolidat practicile obligatorii favorabile climei și mediului (așa-numita „condiţionalitate”) pe care fiecare fermier trebuie să le aplice pentru a beneficia de un sprijin direct. Pe lângă aceste măsuri, eurodeputații doresc să se consacre cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală tuturor tipurilor de măsuri legate de mediu și de climă. Cel puțin 30% din bugetul pentru plăţile directe ar trebui să fie rezervat programelor ecologice. Ele nu sunt obligatorii, dar pot îmbunătăți veniturile fermierilor.
Eurodeputații insistă să se creeze servicii de consiliere agricolă în fiecare stat membru și doresc să se aloce cel puțin 30% din fondurile prevăzute de Uniune pentru statul respectiv pentru a ajuta fermierii să combată schimbările climatice, să gestioneze sustenabil resursele naturale și să protejeze biodiversitatea. De asemenea, deputații cer statelor membre să încurajeze fermierii să aloce cel puțin 10% din suprafețele pe care le dețin unor elemente de peisaj care favorizează biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi și iazurile.
Reducerea plăţilor pentru fermele mai mari, sprijinirea fermelor mici și a fermierilor tineri
Eurodeputații au votat pentru reducerea progresivă a plăţilor anuale directe de peste 60.000 euro acordate fermierilor și pentru plafonarea acestora la 100.000 euro. Totuși, înainte de a se aplica această reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea să deducă din suma totală 50% din salariile legate de agricultură. Cel puțin 6% din plăţile naționale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici și medii. Dacă însă statul membru folosește în acest scop peste 12% din alocarea sa financiară, plafonarea ar trebui să devină voluntară, spun deputații.
Statele membre ale Uniunii Europene ar putea să folosească cel puțin 4% din bugetele lor destinate plăţilor directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rurală, caz în care s-ar putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii fermieri, spun eurodeputații.
Parlamentul subliniază că sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desfăşoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Persoanele și entităţile care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și spații destinate activitătilor de agrement ar trebui excluse automat.
Fermierii sunt sprijiniți pentru a face față mai bine riscurilor și crizelor
PE a cerut noi măsuri pentru a ajuta fermierii să facă faţă riscurilor și eventualelor crize viitoare. El dorește o piaţă mai transparentă și o strategie de intervenție pentru toate produsele agricole. Parlamentul a mai cerut ca practicile care urmăresc aplicarea unor standarde mai ridicate în materie de mediu, de sănătate a animalelor sau de bunăstare a animalelor să nu fie supuse normelor de concurenţă. Deputații mai doresc să transforme rezerva de criză pentru agricultură, care ajută agricultorii să facă faţă instabilităţii prețurilor sau a piețelor, într-un instrument permanent, care să dispună de un buget propriu.
Sancțiuni mai mari în caz de neconformităţi repetate. Mecanismul UE de tratare a plângerilor
Parlamentul European dorește să înăsprească sancțiunile în cazul celor care încalcă cerințele Uniunii în repetate rânduri, de exemplu în chestiuni legate de mediu și de calitatea vieții animalelor. În caz de neconformitate, fermierii ar urma să piardă 10% din cuantumul total al plăţilor cuvenite (faţă de 5% acum).
Eurodeputații mai doresc să se instituie un mecanism ad-hoc al Uniunii de tratare a plângerilor. Acesta s-ar ocupa de plângerile fermierilor și ale beneficiarilor din mediul rural care au fost tratați nedrept sau care au fost dezavantajați în legătură cu subvențiile, în cazul în care guvernele lor naționale nu le soluţionează plângerea.
Rezultatele votului
Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri.
Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri.
Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.
Context
Ultima reformă a politicii agricole a UE (PAC), care a fost înfiinţată în 1962, a avut loc în 2013.
Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul European convin asupra reformei PAC și o aprobă.
PAC reprezintă 34,5 % din bugetul european pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a 6 – 7 milioane de ferme din Uniunea Europeană.
