0.9 C
București
sâmbătă, 6 martie

Ușor cu PIB-ul pe scările statisticii

Există o regulă. La masa statisticii nu se aplaudă și nu se huiduie. Doar se constată. O regulă care nu a fost respectată niciodată. Când statistica oficială prezenta date care puneau într-o lumină favorabilă anumite politici, totul era OK. Prilej de declarații triumfale, de depășire a planului etc. Însă când datele deranjau, atunci era clar că statistica oficială este măsluită și s-a lucrat la comandă. Interpretări care nu au nicio legătură cu ce prezintă constant specialiștii Institutului Național de Statistică pe bază de norme și proceduri clare, validate internațional. Statistica nu comentează. Nu este treaba ei. Poate cel mult să prezinte metodologia de calcul pentru ca indicatorii să fie corect înţeleşi. Așa a făcut cu datele privind evoluția Produsului Intern Brut. Dar aceste lucruri nu au contat în euforia provocată la aflarea veștii că Produsul Intern Brut în 2020 s-a contractat cu doar 3,9% față de anul 2019, printre cele mai mici scăderi din țările Uniunii Europene. Mai mult, am devenit “tigrul economic” al Europei, PIB-ul în trimestrul IV 2020 fiind, în termeni reali, mai mare cu 5,3% comparativ cu trimestrul III 2020. Acest lucru în plină pandemie.

De aici până la deschiderea “șampaniei politice” a fost doar un pas. De la tribuna Facebook, premierul Florin Cîţu exultă lăudând măsurile luate de către guvern în anul trecut, precum și cele viitoare.”Economia României, performanță care SPULBERĂ estimările apocaliptice! În trimestrul IV din 2020 economia României a crescut cu 5.3%!!! O performanță fantastică. Cea mai RAPIDĂ revenire a economiei din istorie. Am promis. Am făcut. Am avut dreptate. Revenirea economiei în V, o certitudine! În 2020, economia României, alături de cea globală, a fost lovită de cea mai mare criză din ultima sută de ani. Cu toate acestea, s-a contractat cu DOAR 3.9%. Am luat cele mai bune măsuri din punct de vedere economic și am spulberat TOATE estimările apocaliptice. Împreună am reușit să redresăm economia și să avem acest rezultat. România a PERFORMAT în 2020 cu 5% mai bine decât estimările inițiale și în medie cu 2.5% mai bine decât TOATE estimările publicate de instituțiile internaționale, CE, agențiile de rating și instituțiile financiare. Nu ne oprim aici. Anul acesta este anul REFORMELOR și al INVESTIȚIILOR. Corectăm 30 de ani de amânări și de populism. În acest prim mandat, de 4 ani, promit să pun economia pe o traiectorie de creștere economică sustenabilă și să creez un mediu economic în care toți românii au șansa de reuși.”- scria premierul pe contul său de Facebook.

Să spunem că această reacție este de înțeles, mai ales că Bugetul de Stat se află în chinurile facerii cu multe presiuni atât politice, cât și de ordin social și are nevoie de argumente pentru a-și susține planul de guvernare. De înțeles până la un punct pe care era obligat să-l sublinieze așa cum Institutul Național Statistică a făcut-o cu profesionalismul dictat de normele și procedurile internaționale. Premierul a omis precizările statisticii oficiale. Comunicatul INS este cât se poate de clar și nu credem că nu a fost citit.”Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă întrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”. Nu este clar? Este ca și cum ai anunța că pandemia a fost depășită, pragul de infectare scăzând până 0,1 la mie (un exemplu) uitând precizarea că s-au făcut foarte puține teste și că un număr semnificativ de rezultate de laborator încă nu au venit. Mai mult decât atât, Institulul Național de Statistică a făcut clar trimitere la metodologia de calcul a indicatorilor. Iată ce se comunica, cu riscul de a plictisi cu normele seci ale metodologiei: ”Precizări metodologice. Estimările “semnal” ale Produsului intern brut trimestrial sunt produse pentru a oferi cea mai rapidă imagine asupra evoluţiei economiei şi au următoarele caracteristici: • sunt în concordanţă cu standardele metodologice ale Sistemului conturilor naţionale (SEC) 2010; • sunt produse şi publicate la cel mult 45 de zile după încheierea trimestrului de referinţă; • au la bază un set incomplet de informaţii comparativ cu estimările provizorii ale conturilor naţionale trimestriale, inclusiv a Produsului intern brut, motiv pentru care fac obiectul revizurilor trimestriale. Diferenţele dintre estimările “semnal” şi estimările provizorii ale Produsului intern brut sunt determinate de următoarele aspecte: • Operativitate: estimările “semnal” sunt disponibile mai devreme decât cele provizorii (40-45 de zile faţă de 70-75 de zile). • Acurateţe: se face un compromis între operativitate şi acurateţe. Estimările “semnal” sunt, în general, mai puţin precise decât cele provizorii, dar se urmăreşte ca pierderea în precizie să fie redusă la un nivel cât mai scăzut. • Sferă de cuprindere: numărul variabilelor acoperite de estimările “semnal” este limitat. • Informaţii disponibile: estimările “semnal” au la bază un set limitat de date. Adesea, unele informaţii furnizate de anchetele statistice sau sursele administrative nu sunt disponibile. • Pe lângă estimările brute ale Produsului intern brut trimestrial, prin care se compară PIBT din anul curent faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, se calculează şi estimări ajustate sezonier, utilizând metoda regresivă, metodă recomandată de regulamentele europene, prin care se poat compara PIBT din două trimestre consecutive. Ajustarea sezonieră are drept scop eliminarea efectelor sezoniere din cadrul seriei de date pentru a se evidenţia evoluţia economică reală din perioade consecutive. Conturile naţionale trimestriale din România prezintă, în general, o puternică sezonalitate, fiind ajustate şi în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi calendar chiar dacă efectul acestora din urmă este nesemnificativ… Închiderea sau reducerea unor activităţi economice, începând cu a doua jumătate a lunii martie, ca urmare a epidemiei cu virusul Corona, a fost diferită de alte crize economice mai mult sau mai puţin recente. Instaurarea Stării de urgenţă şi ordonanţele de urgenţă emise de guvern în vederea protejării populaţiei împotriva infecţiei şi reducerii riscului de răspîndire a virusului au avut un impact important asupra economiei României, ca de altfel şi a altor ţări. Astfel, institutele naţionale de statistică au trebuit să facă faţă unor noi provocări legate de colectarea datelor statistice prin anchete infra-anuale şi de asigurarea unei cât mai bune calităţi a indicatorilor produşi. În fața acestei situații, Eurostat și autoritățile statistice naționale din Sistemul Statistic European au lucrat împreună pentru elaborarea de orientări metodologice și note privind modul de abordare a problemelor metodologice declanșate de aceste schimbări în producția statistică. Acest lucru asigură că statisticile europene continuă să se fundamenteze pe baze temeinice. O secţiune metodologică a fost deschisă pe site-ul Eurostat care să vină în sprijinul statisticienilor europeni, dar nu numai, în cadrul căreia au fost prezentate noi orientări și note metodologice. În cadrul acestei secţiuni a fost postată şi o notă metodologică dedicată conturilor naţionale trimestriale, “Orientări privind estimarea conturilor naţionale trimestriale (inclusiv estimări semnal) în contextual crizei COVID-19”. Documentul este postat pe site-ul INS la secțiunea Produse statistice/Date/Produsul intern brut” – precizează INS.

Așa stând lucrurile, Statistica oficială nu a făcut altceva decât să respecte legea și prevederile internaționale de raportare. Era obligată să facă acest lucru. Faptul că datele sunt manipulate politic nu este vina INS. Statistica doar a constatat ceva (menirea ei) și nu a aplaudat sau huiduit. Statistica trebuie citită atent dincolo de procente, în acest caz favorabile, care nu pot fi contestate dacă sunt și explicate clar. Altfel ajungem ca într-un banc mai vechi. ”Coperativele Agricole de Stat (fostele CAP) au fost puse să raporteze rata de mortalitate în rândul efectivelor animale. Ordinul de la Centru a fost executat. CAP-A a raportat o rată a mortalității de 10%, iar CAP-B de 100%. Scandal. Conducătorul CAP-A a fost recompensat, iar președintele CAP-B a fost destituit și acuzat de subminare a economiei”. În acest caz s-a uitat să se raporteze că efectivul de la CAP-A era, inițial, de 50 de capete, iar de la CAP-B era, inițial, de 1, fiind exclusiv axată pe producția vegetală. Depinde cum privești lucrurile. Repet, datele publicate de INS nu pot fi contestate, mai ales că sunt și explicate.

- PUBLICITATE -

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW